1. ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR
PROTOIERIA ILFOV NORD
PROTOIERIA ILFOV NORD
2. Istoricul comunității parohiale
Parohia se află în orașul Voluntari care are o istorie relativ recentă. În anul 1925 s-a înființat satul Cetatea Voluntărească aparținând comunei Colentina ca urmare a împroprietăririi luptătorilor voluntari ardeleni, demobilizaţilor, invalizilor, văduvelor de război din Primul Război Mondial1.În anul 1901 este menţionată existenţa satului Tătărani (vechea denumire a cartierului Pipera), care făcea parte din comuna rurală Băneasa-Herăstrău, situată la est de Băneasa, pe Valea Pipera, la est de Plumbuita. Satul se întindea pe o suprafaţă de 767 ha, cu o populaţie de 122 de locuitori. Construirea de locuinţe era făcută din materiale provizorii, astfel în 1930 69,2% erau construite din paiantă, lemn, chirpici, vălătuc şi lut, iar 30,8% din clădiri din cărămidă, beton şi piatră.
După anul 1936 Comuna Colentina a fost desființată și înglobată în orașul București, iar în anul 1950, prin comasarea satelor Pipera și Cetatea Voluntărească au format comuna suburbană Voluntari. Comuna s-a dezvoltat foarte mult și din această pricină în anul 2004 a fost declarat oraș2.
Orașul se află în partea de nord - est a Bucureștiului, pe vechile întinderi ale Codrului Vlăsiei din care se mai păstrează pe teritoriul lui pădurile Ștefănești, Băneasa și Andronache și are o populație de 42 944 de locuitori dintre care 83,74 % sunt ortodocși3.
Parohia se află în orașul Voluntari care are o istorie relativ recentă. În anul 1925 s-a înființat satul Cetatea Voluntărească aparținând comunei Colentina ca urmare a împroprietăririi luptătorilor voluntari ardeleni, demobilizaţilor, invalizilor, văduvelor de război din Primul Război Mondial1.În anul 1901 este menţionată existenţa satului Tătărani (vechea denumire a cartierului Pipera), care făcea parte din comuna rurală Băneasa-Herăstrău, situată la est de Băneasa, pe Valea Pipera, la est de Plumbuita. Satul se întindea pe o suprafaţă de 767 ha, cu o populaţie de 122 de locuitori. Construirea de locuinţe era făcută din materiale provizorii, astfel în 1930 69,2% erau construite din paiantă, lemn, chirpici, vălătuc şi lut, iar 30,8% din clădiri din cărămidă, beton şi piatră.
După anul 1936 Comuna Colentina a fost desființată și înglobată în orașul București, iar în anul 1950, prin comasarea satelor Pipera și Cetatea Voluntărească au format comuna suburbană Voluntari. Comuna s-a dezvoltat foarte mult și din această pricină în anul 2004 a fost declarat oraș2.
Orașul se află în partea de nord - est a Bucureștiului, pe vechile întinderi ale Codrului Vlăsiei din care se mai păstrează pe teritoriul lui pădurile Ștefănești, Băneasa și Andronache și are o populație de 42 944 de locuitori dintre care 83,74 % sunt ortodocși3.
3. Istoricul bisericii parohiale
Lahovari, George Ioan (1901). „Pipera (Tătărani)”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. București, 11iunie 2015
„Comuna Colentina_Fundeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA,, 11iunie 2015
Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013,, 11iunie 2015
Lahovari, George Ioan (1901). „Pipera (Tătărani)”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. București
„Comuna Colentina_Fundeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA,
Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013,
Biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil și a fost ridicată prin voia lui Dumnezeu în anul 2000 de familia Dr. Pavel şi Maria Chirilă pentru a sluji drept paraclis al Centrului Medical „Naturalia”, Centru ce şi-a împlinit slujirea medicală alături de cea spirituală.
Arhitectura bisericii este de mici dimensiuni din cărămidă sub formă de navă, zugrăvită la exterior în alb, acoperită cu ţiglă, fără turle, fără pictură, cu nouă ferestre în arcadă, ușă de stejar la intrare și pridvor închis cu tâmplărie metalică pentru a mări spațiul liturgic. Simplitatea arhitecturală este compensată de frumuseţea icoanelor pe lemn din interior, dar mai ales de catapeteasma din lemn de paltin, o bijuterie ce dă strălucire şi frumusețe. Ea este lucrarea meşterului sculptor Moroiu Constantin, iar icoanele în stil bizantin ce o alcătuiesc au fost realizate, de pictoriţa Eugenia Irimia. Registrul catapetesmei cuprinde icoane Împărătești și praznicale.
Actualul preot paroh al bisericii, Zosima Banyai, este și primul preot slujitor care a avut misiunea inițială de preot de caritate, între anii 2001 – 2008.
Biserica s-a îmbrăcat în haina Duhului Sfânt de praznicul Izvorului Tămăduirii, în anul 2001, târnosirea făcându-se de către P.S. Ambrozie, vicar patriarhal, înconjurat de un numeros sobor de preoţi.
La dorinţa credincioşilor ce locuiau în vecinătatea bisericii, în zona nouă a oraşului și care se constituiseră într-o parohie duhovnicească alături de duhovnicul lor, preotul slujitor, s-au făcut demersuri pentru a fiinţa ca o parohie recunoscută şi din punct de vedere administrativ. Astfel că din data de 1 iulie 2008 s-a primit aprobarea constituirii acestei parohii în Permanenţa Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Deși este o parohie tânără, cântarea liturgică s-a dorit a fi una bizantină. Printre cântăreții ei s-au numărat o seamă de teologi tineri, printre care s-a remarcat protopsaltul Alexandru Bârsan, în prezent diacon la Catedrala episcopală din Buzău.
Parohia nu deține cimitir.
Arhitectura bisericii este de mici dimensiuni din cărămidă sub formă de navă, zugrăvită la exterior în alb, acoperită cu ţiglă, fără turle, fără pictură, cu nouă ferestre în arcadă, ușă de stejar la intrare și pridvor închis cu tâmplărie metalică pentru a mări spațiul liturgic. Simplitatea arhitecturală este compensată de frumuseţea icoanelor pe lemn din interior, dar mai ales de catapeteasma din lemn de paltin, o bijuterie ce dă strălucire şi frumusețe. Ea este lucrarea meşterului sculptor Moroiu Constantin, iar icoanele în stil bizantin ce o alcătuiesc au fost realizate, de pictoriţa Eugenia Irimia. Registrul catapetesmei cuprinde icoane Împărătești și praznicale.
Actualul preot paroh al bisericii, Zosima Banyai, este și primul preot slujitor care a avut misiunea inițială de preot de caritate, între anii 2001 – 2008.
Biserica s-a îmbrăcat în haina Duhului Sfânt de praznicul Izvorului Tămăduirii, în anul 2001, târnosirea făcându-se de către P.S. Ambrozie, vicar patriarhal, înconjurat de un numeros sobor de preoţi.
La dorinţa credincioşilor ce locuiau în vecinătatea bisericii, în zona nouă a oraşului și care se constituiseră într-o parohie duhovnicească alături de duhovnicul lor, preotul slujitor, s-au făcut demersuri pentru a fiinţa ca o parohie recunoscută şi din punct de vedere administrativ. Astfel că din data de 1 iulie 2008 s-a primit aprobarea constituirii acestei parohii în Permanenţa Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Deși este o parohie tânără, cântarea liturgică s-a dorit a fi una bizantină. Printre cântăreții ei s-au numărat o seamă de teologi tineri, printre care s-a remarcat protopsaltul Alexandru Bârsan, în prezent diacon la Catedrala episcopală din Buzău.
Parohia nu deține cimitir.
4. Activități culturale și filantropice
4.1 Activități culturale În parohia noastră s-a obișnuit să se organizeze programe catehetice pentru diverse vârste. Pentru copii și tineret s-a pus accentul pe relația cu familia pentru în a-i aduce mai aproape de Sfintele Taine (Spovedanie,Euharistia, Sfântul Maslu) astfel să înțeleagă viața Bisericii și să se bucure de darurile ei, învățând să trăiască în Hristos. S-a promovat cunoașterea Sfintei Scripturi prin chemarea la cunoașterea Noului Testament și s-au organizat, împreună cu Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române, pelerinaje la mănăstiri în țară și în străinătate.
Parteneriatul cu Școala Gimnazială numărul 1 din Voluntari funcționează de mai bine de un an în mod oficial, dar colaborarea este mai îndelungată, prin profesorii de Religie care s-au implicat cu dăruire .Împreună s-au organizat mai multe întâlniri cu scop catehetic, dar și ateliere de creație în scop filantropic.
În biserică au fost pregătiți copii și tineri pentru a învăța colinde și alte cântări bisericești. Astfel s-a constituit Corul de copii Sfânta Irina ce a susținut mai multe concerte de Crăciun și Paști.
Parohia noastră deține un fond important de cărți din care un număr mare de credincioși se împrumută pentru a le citi.
4.2 Activități filantropice
Parohia având un număr redus de credincioși, au putut fi identificați mai ușor persoanele cu risc social, acestea au fost ajutate în mod repetat, mai ales în perioada posturilor de Paști și de Crăciun. Astfel au fost ajutați cu alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii, bătrâni și bolnavi.
Fundația Sfânta Irina, fiind parte din parohia noastră, a fost ajutată prin diverse programe de voluntariat, asistarea duhovnicească, concerte de caritate, ateliere de creație, donații de alimente etc.
4.1 Activități culturale În parohia noastră s-a obișnuit să se organizeze programe catehetice pentru diverse vârste. Pentru copii și tineret s-a pus accentul pe relația cu familia pentru în a-i aduce mai aproape de Sfintele Taine (Spovedanie,Euharistia, Sfântul Maslu) astfel să înțeleagă viața Bisericii și să se bucure de darurile ei, învățând să trăiască în Hristos. S-a promovat cunoașterea Sfintei Scripturi prin chemarea la cunoașterea Noului Testament și s-au organizat, împreună cu Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române, pelerinaje la mănăstiri în țară și în străinătate.
Parteneriatul cu Școala Gimnazială numărul 1 din Voluntari funcționează de mai bine de un an în mod oficial, dar colaborarea este mai îndelungată, prin profesorii de Religie care s-au implicat cu dăruire .Împreună s-au organizat mai multe întâlniri cu scop catehetic, dar și ateliere de creație în scop filantropic.
În biserică au fost pregătiți copii și tineri pentru a învăța colinde și alte cântări bisericești. Astfel s-a constituit Corul de copii Sfânta Irina ce a susținut mai multe concerte de Crăciun și Paști.
Parohia noastră deține un fond important de cărți din care un număr mare de credincioși se împrumută pentru a le citi.
4.2 Activități filantropice
Parohia având un număr redus de credincioși, au putut fi identificați mai ușor persoanele cu risc social, acestea au fost ajutate în mod repetat, mai ales în perioada posturilor de Paști și de Crăciun. Astfel au fost ajutați cu alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii, bătrâni și bolnavi.
Fundația Sfânta Irina, fiind parte din parohia noastră, a fost ajutată prin diverse programe de voluntariat, asistarea duhovnicească, concerte de caritate, ateliere de creație, donații de alimente etc.
5. Profilul actual al parohiei
Dacă la început i-a fost alocat un număr de 195 de familii, doar în zona nou construită din jurul bisericii, acum are în cuprinsul ei aproximativ 420 de familii.
În prezent activitatea pastoral - misionară, culturală, filantropică și catehetică urmează aceleași coordonate ca în trecut. 6. Date de contact:
strada Erou Mircea Marinescu nr. 10, Voluntari
parohiasfantairina@yahoo.com
http://sf-irina-voluntari.protoieriailfovnord.ro/
Dacă la început i-a fost alocat un număr de 195 de familii, doar în zona nou construită din jurul bisericii, acum are în cuprinsul ei aproximativ 420 de familii.
În prezent activitatea pastoral - misionară, culturală, filantropică și catehetică urmează aceleași coordonate ca în trecut. 6. Date de contact:
strada Erou Mircea Marinescu nr. 10, Voluntari
parohiasfantairina@yahoo.com
http://sf-irina-voluntari.protoieriailfovnord.ro/
