I. ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR
A. Istoria comunității parohiale
Numele parohiei și protopopiatul din care provine
Biserica cu hramurile Sfântul Mare Mucenic Gheorghe si Sfinții Martiri Brâncoveni din incinta Complexului Brâncovenesc Mogoșoaia,cunoscută ca “Biserica Sfântul Gheorghe din pajiște” aparține de Protopopiatul Ilfov Nord.
Numele localității(+toponimie)
Comuna Mogoșoaia,aflându-se pe malul stâng al râului Colentina,pe drumul istoric al Târgoviștei,tăiat din codrii falnici ai Vlăsiei a fost întotdeauna un tărâm de istorie și de legendă.Conform legendelor,numele comunei a fost purtat de o doamnă a lui Vlad Țepeș,adusă din captivitatea maghiară pe aceste plaiuri și devenită din Mogoș la tinerețe,Mogoșoaia la bătrânețe;sau altă variantă a legendei spune că bătrâna Mogoșoaia a fost soția unui păstor,asemenea lui Bucur,care iși păstorea turmele pe aceste meleaguri.
Prezentarea general a localității(geographic,istorico-demografic,arheologic,cultural,economic)
Localitatea a fost atestată documentar la sfârșitul secolului al XVI-lea și în anul 1681 ajunge în proprietatea logofătului Brâncoveanu,ucis la Istanbul împreună cu toți fiii săi.
La sfârșitul secolului al XIX-lea,satul Mogoșoaia,cu 647 de locuitori era o parte a comunei Bucoveni(plasa Snagov,județul Ilfov),din care mai făceau parte și Chitila,Buftea,Odăile și alte localități.
Localitatea este situată la circa 13 kilometri de București,fiind străbătută de Șoseaua București-Târgoviște.Se învecinează la nord cu comuna Corbeanca,la vest cu orasul Buftea,la sud-vest cu orașul Chitila,la sud-est cu municipiul București,iar la nord-est cu orașul Otopeni.
Cadrul natural este specific câmpiei,cu solul fertile,umiditate constant și apă freatică aflată la mici adâncimi mici.Regimul climatic este favorabil tuturor anotimpurilor.Vegetația specific zonei de câmpie cuprinde esențe de arin,salcie,răchită,plante acvatice,levănțică și pomi fructiferi sălbatici.Fauna este de stepă,silvostepă și lacustră.
Localitatea Mogoșoaia este străbătută de Șoseaua București-Târgoviște prin intermediul căreia comunică direct cu orașele București și Buftea.De asemenea,localitatea beneficiază și de o stație CFR,care înlesnește circulația locuitorilor,dinamizând în același timp,viața economic,social și politică a localității.
Cadrul natural propice și căile de acces au determinat locuirea și dezvoltarea continuă a localității.Dinamizarea constantă a vieții a determinat și dezvoltarea permanentă a parohiei,iar prezența Complexului Brâncovenesc în localitate nu a putut însemna decât un permanent sprijin,depus de către familia Sfântului Constantin Brâncoveanu sau de apropiații familiei domnești.
B.Istoricul bisericii parohiale
Istoria zidirii ei
Între 1681 si 1702,încheind la 1705 cu pictura bisericii ”Sfântul Gheorghe din pajiște”,Constantin Brâncoveanu zidește la Mogoșoaia una dintre cele mai strălucite reședințe ale epocii medievale românești,care s-a pastrat prin grija urmașilor.Intervalul lung corespunde îndeaproape și etapei de definire a stilului cantacuzino-brâncovenesc,care avea să rămână apoi în conștiința neamului,drept stilul brâncovenesc.
Potrivit cuprinsului pisaniei așezată în pridvor,deasupra ușii de intrare în pronaos și săpată în piatră,se vede că biserica este așezată,ca de obicei,către marginea satului,de unde si adaosul “din pajiste”,”Sv(a)nta aceasta biserica a carei hra(m)ul sfintuluii marelui mucenic Gheorghe den pajiste, spre slava Domnului celui în trei obraze şi o fiinţă Dumnezau sa măreste şi se proslăveşte în veci, o au ridicat si o au făcut Constantin Brâncoveanul vel-logofat, intai ca pre sfăntu numele cel de peste toate nume a lui Dumnezeu neprestan să se cinte şi să se slăvească si apoi ca buna pomenirea lui şi a părinţilor lui in neuitatu să lase şi să ramâie; care s-au zidit in zilele creştinului Domn Io Şarban Cantacuzino, de la spasenia lumii 1688 Sept(em)vrie din ( zile) 20”.
Constantin Brâncoveanu a cumpărat mai multe moșii,cu scopul de a-și lărgi stapânirea în jurul acestei ctitorii și mai apoi,a mărețului palat,pe care l-a ridicat ca domn,în marginea lacului,pentru fiul său Ștefan și l-a terminat în anul 1702,la 20 Septembrie,când l-a inaugurat.
Constantin Brâncoveanu a fost ucis împreună cu cei patru fii ai săi la Constantinopol,in ziua de 15 August 1714,când Brâncoveanu împlinea 60 de ani.Trupurile lor au fost luate pe ascuns si ingropate intr-o mănăstire din insula Holchi,unde Brâncoveanu făcuse un seminar ortodox.Osemintele lui au fost aduse tot pe ascuns și ingropate la 12 iulie 1720,prin stăruința doamnei Marica Brâncoveanu in biserica „Sf.Gheorghe-Nou” din București,cum arată inscripția de pe candela de argint de acolo,cu lespedea fără inscripție,dar cu însemnele domnești.
Arhitectură
Biserica are formă de navă.Zidurile laterale groase sunt legate între ele, prin ziduri, transversal și acoperite cu bolți cilindrice și calote semisferice.Toată construcția este din carămidă.
În latura de nord a pronaosului,în exterior,apare o ieșitură de formă poligonală,infățisând un turnuleț,în interiorul căruia urca spre podul bisericii o scară în spirală,având intrarea pe ușița de la baza turnulețului,în latura de vest.
Pridvorul deschis si larg,se sprijină pe opt coloane de formă rotundă de caramidă,coloanele sunt legate între ele prin arcuri simple,ce se sprijină pe un zid scund.În partea superioară,arcurile,care se descarcă pe coloane,susțin greutatea zidului,pe care se reazimă acoperișul pridvorului.
Exteriorul este împărțit în două zone,printr-un brâu rotunjit de cărămidă, ieșit în relief.El îmbracă biserica de jur împrejur.Ceva mai sus de jumatatea inălțimii se prezintă două rânduri de panouri în cele două zone,de deasupra și de dedesuptul acestui brau despărțitor.Panourile sunt delimitate prin rame in relief.Cele din zona inferioară,mai mari si de formă dreptunghiulară,cuprind între ele și ferestrele înguste.Cele din zona superioară ia forme de arc frânt în partea de sus;arcurile frânte se înlănțuie și se întretaie sub streașina,dând impresia unor brațe prinse în hora,de jur imprejurul bisericii.
Pictura
Datează din 1705,precum arată inscripția in limba greacă,scrisă cu negru in altar,la proscomidie și se datorează marelui zugrav grec Constantinos,ajutat de alți zugravi:Lambru,Radu si Fota Tudor.
Planul iconografic este adaptat la spatiile arhitecturale ale zidurilor bisericii.Sfintii zugraviti in randul de jos indeplinesc rolul coloanelor de sustinere arhitecturala a registrelor superioare cu subiecte din iconografia ortodoxa.
Decoratia florala de culoare inchisă de pe arcurile de susținere a celor două cupole ale pridvorului,amintesc decorațiile similar,din pridvorul palatului de alături și din cel de la Potlogi,ceea ce dovedește unitate de stil și mâna meșterilor brâncovenești,formați la școala epocii.
Pridvorul prezintă în calota de sud chipul Îngerului de mare sfat,având în pandantivi patru serafimi,iar in calota de nord pe Iisus Emanoil susținut,în cei patru pandantivi,de cele patru simboluri ale evangheliștilor.
Pictura pronaosului.În spatele calotei este zugrăvit chipul in medalion al Maicii Domnului,ca ocrotitoare a Bisericii creștine,simbolizată printr-o biserică înconjurată cu ziduri de cetate.Subiectul este înconjurat de cetele sfinților,care preamăresc pe Sfânta Fecioară și corespund cu Puterile,care înconjoară chipul lui Iisus în calota naosului.
În registrul din partea superioară sunt zugrăvite cele șapte sinoade:ecumenice,indreptătoare ale credinței,iar in registrul inferior apar chipuri de cuvioși și de cuvioase.Pe zidul de vest sunt zugraviți ctitoriiȘConstantin Brancoveanu alături de cei patru băieti,iar Maria Doamna insoțită de cele șapte fete.Toți sunt imbrăcați in veșminte domnești și poartă pe cap cununi.
Pictura naosului este dominată de chipul lui Iisus Hristos Pantocrator,înconjurat de puteri,în calota centrală,iar în cei patru pandantivi apar cei patru evangheliști.
Pe pereții laterali sunt zugrăvite scene din viața și patimile lui Iisus Hristos ,pe cel despărțitor dintre naos si pronaos deasupra coloanelor de susținereȘAdormirea Maicii Domnului,iar în registrul inferior aflăm chipuri de mucenici începând cu Sfântul Gheorghe și terminând cu Sfântul Dumitru.
Ca și cuvioșii din pronaos și ca și Ierarhii și diaconii din altar,mucenicii reprezintă coloanele de susținere ale registrului cu picturile de deasupra,amintind în acest chip elegantele cariatide din templele antice.
Pictura altarului începe din centrul bolții,dinspre răsărit,cu chipul Maicii Domnului,dedesuptul căreia apare,ca și la Biserica Doamnei din București,zugrăvită tot de Constantinos la 1683,cele doua sceneȘÎmpărtășirea apostolilor cu Iisus în două ipostaze în latura de nord și Cortul mărturiei în latura de sud,înfățișând pe cei douăsprezece fii ai lui Iacov,aducând daruri la templu.Ei corespund celor douăsprezece Apostoli din Noul Testament,arătați in scena anterioară.
În registrul inferior,sunt zugrăviți ierarhi și diaconi,iar la proscomidie”viziunea lui Petru al Alexandriei”,dedesuptul căreia în partea dinspre temelie,este zugrăvit ereticul Arie,intând in gura Iadului,înfățișat printr-un capăt de balaur,spre partea de jos a zidului,sub draperie.
Tâmpla este sculptată în lemn,în stil brâncovenesc,cu motive vegetale si zoomorfe.
Registrele cu icoanele tâmplei au fost schimbate în 1912,când s-a încercat o restaurare a acestei piese sculptural,de mare preț.Friza sculptată,care încadrează praznicalele este întoarsă cu ornamentele în jos.Icoanele praznicale și acelea ale Apostolilor sunt zugrăvite in ulei,în secolul XIX.
Numai registrul cu medalioanele proorocilor și cu cele două molenii,de sub crucea cu răstignirea sunt originale.
Friza cu dragonii de sub cruce este trecută deasupra registrului cu icoanele praznicale.
Icoanele Împărătești sunt din 1912 și nu corespund nici ele în ansamblul tâmplei.În partea dreapta a pronaosului se află mormântul uneia dintre descendenții ctitorilor,a lui George Valentin Bibescu,întemeietorul Ligii Aviației Române și unul dintre primii aviator cu calificare internațională.El a fost și președintele Federației Internaționale a Aviatorilor.A decedat la 2 iulie 1941.
În latura de sud din curtea bisericii au fost așezate o seamă de cruci adunate în 1906,din locuri în care ele vorbeau trecătorilor despre întâmplările petrecute acolo.La începutul lunii august 2014,aceste cruci au fost curățate și aici,în curtea bisericii,își păstrează numai valoarea artistică și strict documentară.
“Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din pajiște” a trecut prin mai multe restaurări,ultima dintre ele a avut loc în perioada martie 2010-iulie 2014.Pictura murala a fost restaurată de un grup de pictori restauratori,condus de Romeo Andronic.
În ziua de duminică, 17 august 2014, ctitoriile brâncoveneşti de la Mogoşoaia au trăit splendoarea vremurilor de odinioară. Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu s-a întors, după trei veacuri, la reşedinţa din apropierea Capitalei, de această dată ca sfânt, binecuvântând poporul dreptcredincios prin sfintele sale moaşte. Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Altarul de vară din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ de un sobor de ierarhi români.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit pictura şi a binecuvântat lucrările efectuate la biserica Parohiei „Sfântul Gheorghe“ din Mogoşoaia, cunoscută în trecut drept „biserica din pajişte“. Evenimentele au început din zori, când, după închinarea ultimilor pelerini, cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu au fost aduse de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti la ctitoriile brâncoveneşti de la Mogoşoaia. Racla cu sfintele moaşte a fost întâmpinată de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la intrarea în Parcul Mogoşoaia şi purtată, pe o distanţă de mai bine de 1 km, într-un car de epocă special amenajat, tras de patru cai. La pelerinaj au participat preoţi de caritate din judeţul Ilfov, preoţi din cadrul protoieriilor Ilfov Nord şi Ilfov Sud, preoţi coslujitori de la protoieriile Sector 1 şi Sector 6 Capitală, monahi, monahii şi numeroşi credincioşi. În apropierea bisericii,racla a fost coborâtă din car şi purtată pe umeri de preoţi în jurul sfântului locaş, după care a fost depusă spre închinare în baldachin. Cu prilejul evenimentelor comemorative dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi al resfinţirii picturii bisericii,din anul 2014, din incinta ansamblului arhitectural de la Mogoşoaia, a fost lansată Monografia Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia. Volumul a apărut la Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a rămas depusă spre închinare în baldachinul din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ până seara, după care a fost readusă în ctitoria voievodală „Sfântul Gheorghe“-Nou. La Mogoşoaia, credincioşii se vor putea închina în continuare icoanei Sfântului Constantin Brâncoveanu ce are încastrată o părticică din moaştele domnitorului martir, oferită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia.
Începând cu data de 1 ianuarie 2015,catapeteasma a intrat în restaurare,pentru a i se reda frumusețea și originalitatea brâncovenească,lucrarea fiind condusă de Prof.univ.Marian Cotețiu.
Preoti slujitori
Înainte de zidirea actualei biserici,la 1680 este pomenit preotul Isar.La 1688,este pomenit ca ispravnic la zidirea actualei biserici,alături de un localnic Dumitru,preotul Mate.
În 1717 apare un preot Iacob,la 15 decembrie 1753,preotul Nica.La 1797,un altul,Neagu.La 1818,iarăși un preot Iacob.La 1845,preotul Ioan,la 1858,preotul Dumitru,în 1893,Constantin Teodorescu;între anii 1914-1916 a slujit ieromonahul Filoftei Georgescu.Între anii 1926-1929,slujește preotul Constantin Mitru,apoi slujește până în 1972 preotul Gheorghe Negraru,după care urmează preotul Victor Lefter.
Între anii 1988-2015 slujește preotul Mihai Niculae,iar începând cu 1 aprilie 2011 până în prezent slujește preotul Ion Vrăjitoru.Începând cu data de 15 decembrie 2014,alături de preotul Vrăjitoru slujește preotul Claudiu Vrabie.
Situată în imediata vecinătate a Palatului restaurat cu pietate,cu gust artistic și înțelegere de Marta și Valentin Bibescu într-un șir întreg de ani,biserica cu hramurile Sf.Mare Mucenic Gheorghe si Sfintii Martiri Brancoveni face parte din ansamblul armonic al monumentelor brâncovenești încadrate într-o dumbravă seculară,cu copaci bătrâni pe malurile lacului ale cărui ape liniștite și limpezi răsfrâng în oglinda lor lucie,bolțile albastre ale cerului înalt ,copacii falnic de pe maluri și fațada de apus a Palatului de la Mogoșoaia.
C.Cimitirul parohiei
Este situat în vatra localității,încă de la început,în continuarea casei parohiale,construită de Martha-Nicole Bibescu.Nu sunt consemnate datele referitoare la înființare.
De-a lungul anilor,din cauza lipsei de locuri pentru înhumare,cimitirul parohial s-a extins,fie intr-o parte,fie in cealaltă,ultima extindere având loc în anul 2013,din terenul casei parohiale.
Încă din anul 2011 până în prezent se încearcă întocmirea unui registru complet,cu consemnarea locurilor de veci,dar și cu ierarhizarea acestora,la nivelul sectoarelor prestabilite.
D.Activitățile culturale și filantropice în trecut
Activitatea culturală
În anul 1902,Martha Bibescu construieste în vatra satului,o clădire care va servi, pentru jumătate de secol,ca gradiniță și dispensar pentru localitate,ca mai târziu,după construirea acestora în apropierea ei,să deservească drept casă parohială(din 1960(aprox.) până în prezent).
De-a lungul anilor,au fost organizate pelerinaje pe teritoriul țării,cu precădere la locurile cu biserici,mănăstiri și monumente brâncovenești,dar și la alte biserici și mănăstiri din toate regiunile țării.
Au fost organizate ore de cateheză cu tinerii din parohie,desfășurate în Sfânta Biserică și a existat o comunicare permanentă a bisericii cu școala din localitate.
Au organizate concursuri de poezii,recitări,dar și de pictură,cu diferite premii în cărți duhovnicești și în icoane pictate,desfășurate de preoții localității,ajutați de profesorii școlii acesteia.
Activitatea filantropică
De-a lungul anilor,Biserica a încercat să identifice cazurile sociale din localitate,fiind ajutată de autoritățile locale,în acest demers. Odată identificate familiile cu situații dificile,s-a încercat ajutorarea acestora,prin oferirea de bunuri materiale și alimentare,dar mai ales prin oferirea sprijinului moral și duhovnicesc,spre rezolvarea neajunsurilor multiple.
E.Profilul actual al parohiei
Numărul de credincioși
Conform recensământului efectuat în 2011,populația comunei Mogoșoaia se ridică la 7.625 de locuitori,în creștere față de recensământul anterior din 2002,când se înregistraseră 5.232 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,94%),cu o minoritate de romi (1,85%).Pentru 10,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Din punct de vedere confesional,majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,01%).Pentru 10,64% din populație,nu este cunoscută apartenența confesională.
Activități pastoral-misionare,culturale,editoriale,filantropice,catehetice
Din punct de vedere administrativ-bisericesc,ordinea și curățenia în Sfânta Biserică au fost intensificate,în bună rânduială,cu respectarea Sfintelor canoane. Pe lângă săvârșirea Sfintei Liturghii,din duminici și sărbători,sunt săvârșite,cu regularitate, Sfinte Masluri,Acatiste și Paraclise,dar și rugăciuni la toată trebuința. Sunt ținute predici,cateheze și cuvântări ocazionale,la deschiderea noului an școlar,la sfințirea de troițe la Ziua Eroilor,dar și la sfințirea de drapel,precum și la inaugurări la diferite aniversări.
În anul 2012,s-a construit o a doua casă parohială,pe terenul celei construite de Martha Bibescu,la care se încearcă o înfrumusețare permanentă.
În ultimii ani,biblioteca parohială a fost îmbogățită cu noi volume,reviste,recenzii,puse la dispoziția credincioșilor,pe lângă lecturarea cărților sfinte au fost inițiate ore de cântări bisericești atât cu corul bisericii,cât și cu elevii școlii din sat și ai Centrului pentru copii,existent in localitate.
Se organizează pelerinaje cu enoriașii,la mănăstirile din apropierea localității,dar și în întreaga țară.
Se încearcă o implicare permanentă în ajutorarea și în sprijinirea familiilor nevoiașe,a celor cu probleme familiale(pierderea casei,incendii,divorț,plecarea părinților în străinătate sau abandon școlar),dar și a tinerilor din Centrul pentru copii și a vârstnicilor din Centrul de Îngrijire pentru vârstnici,aflate în localitate.
Începând cu anul 2014,s-a realizat întocmirea unei foi parohiale săptămânale,distribută credincioșilor la finalul Sfintei Liturghii,duminica.
Se încearcă,cu sprijinul Consiliului Parohial,oferirea unor alimente pentru familiile din evidența Primăriei,dar și a unor obiecte de cult ortodox,distribuite pe străzile cu persoane de alte confesiuni.
Totodată,se incearcă o înfrumusețare permanentă a Sfintei Biserici,prin achiziționarea de noi veșminte,cu motive și culori specifice perioadelor bisericești.
Se organizează ateliere de pictură și de handmade cu tinerii localității,ca mai apoi,să se organizeze expoziții ale lucrărilor și concursuri cu diplome și premii.
În ultimii ani,răspunsurile la strană sunt date de tineri,seminariști și teologici,încercându-se înnoirea cu noi membri,în mod permanent.Membrii corului parohial sunt prezenți și la celelalte activități ale bisericii,ore catehetice și conferințe organizate în Sfânta Biserică și în Sala de conferințe a palatului.
De două ori pe săptămână,în zilele de joi și de duminică,după-amiaza,au loc ore de cateheză cu tinerii,respectiv conferințe,pe diferite teme religioase.
Bibliografie
Arhiva localității Mogoșoaia,1879-2013.
Alexandrescu,C.,Dicționar al județului Ilfov,Editura Socecu,București,1892.
Nicolae Iorga,Inscripții din bisericile României,București,1905.
Racoceanu,Nicu,Ioachim,Matei,Monografia comunei Mogoșoaia,Primăria Mogoșoaia,2002.
Ion, Narcis Dorin, Mogoșoaia: trei secole de istorie (1702-2002),Editura Tritonic,București, pp. 15–21,2002.
L.S.Desartovici,Martiriul sfinților Brâncoveni,Editura Sophia,București,2005.
Monografia Bisericii Sfântul Gheorghe Mogoșoaia,Editura Cuvântul Vieții,București,2014.
Ziarul Lumina,Sfinţirea picturii ctitoriei brâncoveneşti de la Mogoşoaia,București,18 august 2014.
Numele parohiei și protopopiatul din care provine
Biserica cu hramurile Sfântul Mare Mucenic Gheorghe si Sfinții Martiri Brâncoveni din incinta Complexului Brâncovenesc Mogoșoaia,cunoscută ca “Biserica Sfântul Gheorghe din pajiște” aparține de Protopopiatul Ilfov Nord.
Numele localității(+toponimie)
Comuna Mogoșoaia,aflându-se pe malul stâng al râului Colentina,pe drumul istoric al Târgoviștei,tăiat din codrii falnici ai Vlăsiei a fost întotdeauna un tărâm de istorie și de legendă.Conform legendelor,numele comunei a fost purtat de o doamnă a lui Vlad Țepeș,adusă din captivitatea maghiară pe aceste plaiuri și devenită din Mogoș la tinerețe,Mogoșoaia la bătrânețe;sau altă variantă a legendei spune că bătrâna Mogoșoaia a fost soția unui păstor,asemenea lui Bucur,care iși păstorea turmele pe aceste meleaguri.
Prezentarea general a localității(geographic,istorico-demografic,arheologic,cultural,economic)
Localitatea a fost atestată documentar la sfârșitul secolului al XVI-lea și în anul 1681 ajunge în proprietatea logofătului Brâncoveanu,ucis la Istanbul împreună cu toți fiii săi.
La sfârșitul secolului al XIX-lea,satul Mogoșoaia,cu 647 de locuitori era o parte a comunei Bucoveni(plasa Snagov,județul Ilfov),din care mai făceau parte și Chitila,Buftea,Odăile și alte localități.
Localitatea este situată la circa 13 kilometri de București,fiind străbătută de Șoseaua București-Târgoviște.Se învecinează la nord cu comuna Corbeanca,la vest cu orasul Buftea,la sud-vest cu orașul Chitila,la sud-est cu municipiul București,iar la nord-est cu orașul Otopeni.
Cadrul natural este specific câmpiei,cu solul fertile,umiditate constant și apă freatică aflată la mici adâncimi mici.Regimul climatic este favorabil tuturor anotimpurilor.Vegetația specific zonei de câmpie cuprinde esențe de arin,salcie,răchită,plante acvatice,levănțică și pomi fructiferi sălbatici.Fauna este de stepă,silvostepă și lacustră.
Localitatea Mogoșoaia este străbătută de Șoseaua București-Târgoviște prin intermediul căreia comunică direct cu orașele București și Buftea.De asemenea,localitatea beneficiază și de o stație CFR,care înlesnește circulația locuitorilor,dinamizând în același timp,viața economic,social și politică a localității.
Cadrul natural propice și căile de acces au determinat locuirea și dezvoltarea continuă a localității.Dinamizarea constantă a vieții a determinat și dezvoltarea permanentă a parohiei,iar prezența Complexului Brâncovenesc în localitate nu a putut însemna decât un permanent sprijin,depus de către familia Sfântului Constantin Brâncoveanu sau de apropiații familiei domnești.
B.Istoricul bisericii parohiale
Istoria zidirii ei
Între 1681 si 1702,încheind la 1705 cu pictura bisericii ”Sfântul Gheorghe din pajiște”,Constantin Brâncoveanu zidește la Mogoșoaia una dintre cele mai strălucite reședințe ale epocii medievale românești,care s-a pastrat prin grija urmașilor.Intervalul lung corespunde îndeaproape și etapei de definire a stilului cantacuzino-brâncovenesc,care avea să rămână apoi în conștiința neamului,drept stilul brâncovenesc.
Potrivit cuprinsului pisaniei așezată în pridvor,deasupra ușii de intrare în pronaos și săpată în piatră,se vede că biserica este așezată,ca de obicei,către marginea satului,de unde si adaosul “din pajiste”,”Sv(a)nta aceasta biserica a carei hra(m)ul sfintuluii marelui mucenic Gheorghe den pajiste, spre slava Domnului celui în trei obraze şi o fiinţă Dumnezau sa măreste şi se proslăveşte în veci, o au ridicat si o au făcut Constantin Brâncoveanul vel-logofat, intai ca pre sfăntu numele cel de peste toate nume a lui Dumnezeu neprestan să se cinte şi să se slăvească si apoi ca buna pomenirea lui şi a părinţilor lui in neuitatu să lase şi să ramâie; care s-au zidit in zilele creştinului Domn Io Şarban Cantacuzino, de la spasenia lumii 1688 Sept(em)vrie din ( zile) 20”.
Constantin Brâncoveanu a cumpărat mai multe moșii,cu scopul de a-și lărgi stapânirea în jurul acestei ctitorii și mai apoi,a mărețului palat,pe care l-a ridicat ca domn,în marginea lacului,pentru fiul său Ștefan și l-a terminat în anul 1702,la 20 Septembrie,când l-a inaugurat.
Constantin Brâncoveanu a fost ucis împreună cu cei patru fii ai săi la Constantinopol,in ziua de 15 August 1714,când Brâncoveanu împlinea 60 de ani.Trupurile lor au fost luate pe ascuns si ingropate intr-o mănăstire din insula Holchi,unde Brâncoveanu făcuse un seminar ortodox.Osemintele lui au fost aduse tot pe ascuns și ingropate la 12 iulie 1720,prin stăruința doamnei Marica Brâncoveanu in biserica „Sf.Gheorghe-Nou” din București,cum arată inscripția de pe candela de argint de acolo,cu lespedea fără inscripție,dar cu însemnele domnești.
Arhitectură
Biserica are formă de navă.Zidurile laterale groase sunt legate între ele, prin ziduri, transversal și acoperite cu bolți cilindrice și calote semisferice.Toată construcția este din carămidă.
În latura de nord a pronaosului,în exterior,apare o ieșitură de formă poligonală,infățisând un turnuleț,în interiorul căruia urca spre podul bisericii o scară în spirală,având intrarea pe ușița de la baza turnulețului,în latura de vest.
Pridvorul deschis si larg,se sprijină pe opt coloane de formă rotundă de caramidă,coloanele sunt legate între ele prin arcuri simple,ce se sprijină pe un zid scund.În partea superioară,arcurile,care se descarcă pe coloane,susțin greutatea zidului,pe care se reazimă acoperișul pridvorului.
Exteriorul este împărțit în două zone,printr-un brâu rotunjit de cărămidă, ieșit în relief.El îmbracă biserica de jur împrejur.Ceva mai sus de jumatatea inălțimii se prezintă două rânduri de panouri în cele două zone,de deasupra și de dedesuptul acestui brau despărțitor.Panourile sunt delimitate prin rame in relief.Cele din zona inferioară,mai mari si de formă dreptunghiulară,cuprind între ele și ferestrele înguste.Cele din zona superioară ia forme de arc frânt în partea de sus;arcurile frânte se înlănțuie și se întretaie sub streașina,dând impresia unor brațe prinse în hora,de jur imprejurul bisericii.
Pictura
Datează din 1705,precum arată inscripția in limba greacă,scrisă cu negru in altar,la proscomidie și se datorează marelui zugrav grec Constantinos,ajutat de alți zugravi:Lambru,Radu si Fota Tudor.
Planul iconografic este adaptat la spatiile arhitecturale ale zidurilor bisericii.Sfintii zugraviti in randul de jos indeplinesc rolul coloanelor de sustinere arhitecturala a registrelor superioare cu subiecte din iconografia ortodoxa.
Decoratia florala de culoare inchisă de pe arcurile de susținere a celor două cupole ale pridvorului,amintesc decorațiile similar,din pridvorul palatului de alături și din cel de la Potlogi,ceea ce dovedește unitate de stil și mâna meșterilor brâncovenești,formați la școala epocii.
Pridvorul prezintă în calota de sud chipul Îngerului de mare sfat,având în pandantivi patru serafimi,iar in calota de nord pe Iisus Emanoil susținut,în cei patru pandantivi,de cele patru simboluri ale evangheliștilor.
Pictura pronaosului.În spatele calotei este zugrăvit chipul in medalion al Maicii Domnului,ca ocrotitoare a Bisericii creștine,simbolizată printr-o biserică înconjurată cu ziduri de cetate.Subiectul este înconjurat de cetele sfinților,care preamăresc pe Sfânta Fecioară și corespund cu Puterile,care înconjoară chipul lui Iisus în calota naosului.
În registrul din partea superioară sunt zugrăvite cele șapte sinoade:ecumenice,indreptătoare ale credinței,iar in registrul inferior apar chipuri de cuvioși și de cuvioase.Pe zidul de vest sunt zugraviți ctitoriiȘConstantin Brancoveanu alături de cei patru băieti,iar Maria Doamna insoțită de cele șapte fete.Toți sunt imbrăcați in veșminte domnești și poartă pe cap cununi.
Pictura naosului este dominată de chipul lui Iisus Hristos Pantocrator,înconjurat de puteri,în calota centrală,iar în cei patru pandantivi apar cei patru evangheliști.
Pe pereții laterali sunt zugrăvite scene din viața și patimile lui Iisus Hristos ,pe cel despărțitor dintre naos si pronaos deasupra coloanelor de susținereȘAdormirea Maicii Domnului,iar în registrul inferior aflăm chipuri de mucenici începând cu Sfântul Gheorghe și terminând cu Sfântul Dumitru.
Ca și cuvioșii din pronaos și ca și Ierarhii și diaconii din altar,mucenicii reprezintă coloanele de susținere ale registrului cu picturile de deasupra,amintind în acest chip elegantele cariatide din templele antice.
Pictura altarului începe din centrul bolții,dinspre răsărit,cu chipul Maicii Domnului,dedesuptul căreia apare,ca și la Biserica Doamnei din București,zugrăvită tot de Constantinos la 1683,cele doua sceneȘÎmpărtășirea apostolilor cu Iisus în două ipostaze în latura de nord și Cortul mărturiei în latura de sud,înfățișând pe cei douăsprezece fii ai lui Iacov,aducând daruri la templu.Ei corespund celor douăsprezece Apostoli din Noul Testament,arătați in scena anterioară.
În registrul inferior,sunt zugrăviți ierarhi și diaconi,iar la proscomidie”viziunea lui Petru al Alexandriei”,dedesuptul căreia în partea dinspre temelie,este zugrăvit ereticul Arie,intând in gura Iadului,înfățișat printr-un capăt de balaur,spre partea de jos a zidului,sub draperie.
Tâmpla este sculptată în lemn,în stil brâncovenesc,cu motive vegetale si zoomorfe.
Registrele cu icoanele tâmplei au fost schimbate în 1912,când s-a încercat o restaurare a acestei piese sculptural,de mare preț.Friza sculptată,care încadrează praznicalele este întoarsă cu ornamentele în jos.Icoanele praznicale și acelea ale Apostolilor sunt zugrăvite in ulei,în secolul XIX.
Numai registrul cu medalioanele proorocilor și cu cele două molenii,de sub crucea cu răstignirea sunt originale.
Friza cu dragonii de sub cruce este trecută deasupra registrului cu icoanele praznicale.
Icoanele Împărătești sunt din 1912 și nu corespund nici ele în ansamblul tâmplei.În partea dreapta a pronaosului se află mormântul uneia dintre descendenții ctitorilor,a lui George Valentin Bibescu,întemeietorul Ligii Aviației Române și unul dintre primii aviator cu calificare internațională.El a fost și președintele Federației Internaționale a Aviatorilor.A decedat la 2 iulie 1941.
În latura de sud din curtea bisericii au fost așezate o seamă de cruci adunate în 1906,din locuri în care ele vorbeau trecătorilor despre întâmplările petrecute acolo.La începutul lunii august 2014,aceste cruci au fost curățate și aici,în curtea bisericii,își păstrează numai valoarea artistică și strict documentară.
“Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din pajiște” a trecut prin mai multe restaurări,ultima dintre ele a avut loc în perioada martie 2010-iulie 2014.Pictura murala a fost restaurată de un grup de pictori restauratori,condus de Romeo Andronic.
În ziua de duminică, 17 august 2014, ctitoriile brâncoveneşti de la Mogoşoaia au trăit splendoarea vremurilor de odinioară. Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu s-a întors, după trei veacuri, la reşedinţa din apropierea Capitalei, de această dată ca sfânt, binecuvântând poporul dreptcredincios prin sfintele sale moaşte. Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Altarul de vară din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ de un sobor de ierarhi români.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit pictura şi a binecuvântat lucrările efectuate la biserica Parohiei „Sfântul Gheorghe“ din Mogoşoaia, cunoscută în trecut drept „biserica din pajişte“. Evenimentele au început din zori, când, după închinarea ultimilor pelerini, cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu au fost aduse de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti la ctitoriile brâncoveneşti de la Mogoşoaia. Racla cu sfintele moaşte a fost întâmpinată de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la intrarea în Parcul Mogoşoaia şi purtată, pe o distanţă de mai bine de 1 km, într-un car de epocă special amenajat, tras de patru cai. La pelerinaj au participat preoţi de caritate din judeţul Ilfov, preoţi din cadrul protoieriilor Ilfov Nord şi Ilfov Sud, preoţi coslujitori de la protoieriile Sector 1 şi Sector 6 Capitală, monahi, monahii şi numeroşi credincioşi. În apropierea bisericii,racla a fost coborâtă din car şi purtată pe umeri de preoţi în jurul sfântului locaş, după care a fost depusă spre închinare în baldachin. Cu prilejul evenimentelor comemorative dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi al resfinţirii picturii bisericii,din anul 2014, din incinta ansamblului arhitectural de la Mogoşoaia, a fost lansată Monografia Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia. Volumul a apărut la Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a rămas depusă spre închinare în baldachinul din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ până seara, după care a fost readusă în ctitoria voievodală „Sfântul Gheorghe“-Nou. La Mogoşoaia, credincioşii se vor putea închina în continuare icoanei Sfântului Constantin Brâncoveanu ce are încastrată o părticică din moaştele domnitorului martir, oferită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia.
Începând cu data de 1 ianuarie 2015,catapeteasma a intrat în restaurare,pentru a i se reda frumusețea și originalitatea brâncovenească,lucrarea fiind condusă de Prof.univ.Marian Cotețiu.
Preoti slujitori
Înainte de zidirea actualei biserici,la 1680 este pomenit preotul Isar.La 1688,este pomenit ca ispravnic la zidirea actualei biserici,alături de un localnic Dumitru,preotul Mate.
În 1717 apare un preot Iacob,la 15 decembrie 1753,preotul Nica.La 1797,un altul,Neagu.La 1818,iarăși un preot Iacob.La 1845,preotul Ioan,la 1858,preotul Dumitru,în 1893,Constantin Teodorescu;între anii 1914-1916 a slujit ieromonahul Filoftei Georgescu.Între anii 1926-1929,slujește preotul Constantin Mitru,apoi slujește până în 1972 preotul Gheorghe Negraru,după care urmează preotul Victor Lefter.
Între anii 1988-2015 slujește preotul Mihai Niculae,iar începând cu 1 aprilie 2011 până în prezent slujește preotul Ion Vrăjitoru.Începând cu data de 15 decembrie 2014,alături de preotul Vrăjitoru slujește preotul Claudiu Vrabie.
Situată în imediata vecinătate a Palatului restaurat cu pietate,cu gust artistic și înțelegere de Marta și Valentin Bibescu într-un șir întreg de ani,biserica cu hramurile Sf.Mare Mucenic Gheorghe si Sfintii Martiri Brancoveni face parte din ansamblul armonic al monumentelor brâncovenești încadrate într-o dumbravă seculară,cu copaci bătrâni pe malurile lacului ale cărui ape liniștite și limpezi răsfrâng în oglinda lor lucie,bolțile albastre ale cerului înalt ,copacii falnic de pe maluri și fațada de apus a Palatului de la Mogoșoaia.
C.Cimitirul parohiei
Este situat în vatra localității,încă de la început,în continuarea casei parohiale,construită de Martha-Nicole Bibescu.Nu sunt consemnate datele referitoare la înființare.
De-a lungul anilor,din cauza lipsei de locuri pentru înhumare,cimitirul parohial s-a extins,fie intr-o parte,fie in cealaltă,ultima extindere având loc în anul 2013,din terenul casei parohiale.
Încă din anul 2011 până în prezent se încearcă întocmirea unui registru complet,cu consemnarea locurilor de veci,dar și cu ierarhizarea acestora,la nivelul sectoarelor prestabilite.
D.Activitățile culturale și filantropice în trecut
Activitatea culturală
În anul 1902,Martha Bibescu construieste în vatra satului,o clădire care va servi, pentru jumătate de secol,ca gradiniță și dispensar pentru localitate,ca mai târziu,după construirea acestora în apropierea ei,să deservească drept casă parohială(din 1960(aprox.) până în prezent).
De-a lungul anilor,au fost organizate pelerinaje pe teritoriul țării,cu precădere la locurile cu biserici,mănăstiri și monumente brâncovenești,dar și la alte biserici și mănăstiri din toate regiunile țării.
Au fost organizate ore de cateheză cu tinerii din parohie,desfășurate în Sfânta Biserică și a existat o comunicare permanentă a bisericii cu școala din localitate.
Au organizate concursuri de poezii,recitări,dar și de pictură,cu diferite premii în cărți duhovnicești și în icoane pictate,desfășurate de preoții localității,ajutați de profesorii școlii acesteia.
Activitatea filantropică
De-a lungul anilor,Biserica a încercat să identifice cazurile sociale din localitate,fiind ajutată de autoritățile locale,în acest demers. Odată identificate familiile cu situații dificile,s-a încercat ajutorarea acestora,prin oferirea de bunuri materiale și alimentare,dar mai ales prin oferirea sprijinului moral și duhovnicesc,spre rezolvarea neajunsurilor multiple.
E.Profilul actual al parohiei
Numărul de credincioși
Conform recensământului efectuat în 2011,populația comunei Mogoșoaia se ridică la 7.625 de locuitori,în creștere față de recensământul anterior din 2002,când se înregistraseră 5.232 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,94%),cu o minoritate de romi (1,85%).Pentru 10,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Din punct de vedere confesional,majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,01%).Pentru 10,64% din populație,nu este cunoscută apartenența confesională.
Activități pastoral-misionare,culturale,editoriale,filantropice,catehetice
Din punct de vedere administrativ-bisericesc,ordinea și curățenia în Sfânta Biserică au fost intensificate,în bună rânduială,cu respectarea Sfintelor canoane. Pe lângă săvârșirea Sfintei Liturghii,din duminici și sărbători,sunt săvârșite,cu regularitate, Sfinte Masluri,Acatiste și Paraclise,dar și rugăciuni la toată trebuința. Sunt ținute predici,cateheze și cuvântări ocazionale,la deschiderea noului an școlar,la sfințirea de troițe la Ziua Eroilor,dar și la sfințirea de drapel,precum și la inaugurări la diferite aniversări.
În anul 2012,s-a construit o a doua casă parohială,pe terenul celei construite de Martha Bibescu,la care se încearcă o înfrumusețare permanentă.
În ultimii ani,biblioteca parohială a fost îmbogățită cu noi volume,reviste,recenzii,puse la dispoziția credincioșilor,pe lângă lecturarea cărților sfinte au fost inițiate ore de cântări bisericești atât cu corul bisericii,cât și cu elevii școlii din sat și ai Centrului pentru copii,existent in localitate.
Se organizează pelerinaje cu enoriașii,la mănăstirile din apropierea localității,dar și în întreaga țară.
Se încearcă o implicare permanentă în ajutorarea și în sprijinirea familiilor nevoiașe,a celor cu probleme familiale(pierderea casei,incendii,divorț,plecarea părinților în străinătate sau abandon școlar),dar și a tinerilor din Centrul pentru copii și a vârstnicilor din Centrul de Îngrijire pentru vârstnici,aflate în localitate.
Începând cu anul 2014,s-a realizat întocmirea unei foi parohiale săptămânale,distribută credincioșilor la finalul Sfintei Liturghii,duminica.
Se încearcă,cu sprijinul Consiliului Parohial,oferirea unor alimente pentru familiile din evidența Primăriei,dar și a unor obiecte de cult ortodox,distribuite pe străzile cu persoane de alte confesiuni.
Totodată,se incearcă o înfrumusețare permanentă a Sfintei Biserici,prin achiziționarea de noi veșminte,cu motive și culori specifice perioadelor bisericești.
Se organizează ateliere de pictură și de handmade cu tinerii localității,ca mai apoi,să se organizeze expoziții ale lucrărilor și concursuri cu diplome și premii.
În ultimii ani,răspunsurile la strană sunt date de tineri,seminariști și teologici,încercându-se înnoirea cu noi membri,în mod permanent.Membrii corului parohial sunt prezenți și la celelalte activități ale bisericii,ore catehetice și conferințe organizate în Sfânta Biserică și în Sala de conferințe a palatului.
De două ori pe săptămână,în zilele de joi și de duminică,după-amiaza,au loc ore de cateheză cu tinerii,respectiv conferințe,pe diferite teme religioase.
Bibliografie
Arhiva localității Mogoșoaia,1879-2013.
Alexandrescu,C.,Dicționar al județului Ilfov,Editura Socecu,București,1892.
Nicolae Iorga,Inscripții din bisericile României,București,1905.
Racoceanu,Nicu,Ioachim,Matei,Monografia comunei Mogoșoaia,Primăria Mogoșoaia,2002.
Ion, Narcis Dorin, Mogoșoaia: trei secole de istorie (1702-2002),Editura Tritonic,București, pp. 15–21,2002.
L.S.Desartovici,Martiriul sfinților Brâncoveni,Editura Sophia,București,2005.
Monografia Bisericii Sfântul Gheorghe Mogoșoaia,Editura Cuvântul Vieții,București,2014.
Ziarul Lumina,Sfinţirea picturii ctitoriei brâncoveneşti de la Mogoşoaia,București,18 august 2014.