Parohia Grădiştea
A. ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE
Parohia Grădiştea este situată în Comuna Grădiştea, în partea de nord- vest a judeţului Ilfov.
Locuitorii sunt cunoscuţi şi sub denumirea de greci după vechiul nume al localităţii: Greci, nume care vine de la vechii boieri greci de neam, foşti locuitori pe aceste meleaguri.
Parohia este formată din 2 sate vechi cunoscute sub denumirea de Grădiştea şi Măxineni, populaţia având principala ocupaţie agricultura.
Din punct de vedere demografic în parohie îşi au domiciliul cca. 300 familii în mare parte români, existând şi o mică comunitate de rromi.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE
În arhivele găsite la casa parohială câteva documente ne atrag atenția: Sinodiconul Bisericii tipărit la 1873 și completat între 1884- 1901 de către preotul slujitor Petrache Micșunescu, inventarul din 1973 ce conține la început un scurt istoric însoțit de o poză a bisericii, alcătuit de pr. Porfir Baltag, slujitor aici la vremea respective şi trei fotografii alb negru dintre care 2 cu biserica și una cu o casă boierescă. Din documentele de mai sus se extrag următoarele informații cu privire la biserică: După vechimea satului Greci, încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân 1386- 1418 ar fii existat aici o biserică deoarece acest lucru este menționat în hrisoavele domnești ale vremii. Din adnotările făcute pe cele 3 poze înțelegem că reprezentarea bisericii este de la 1801 când lângă biserică exista Căminul Boierescu din Greci de Sus, că biserica ar fii construită de pe vremea lui Mihnea Vodă în 1508 și că lângă biserică era și casa Postelnicului Ștefan sin Constandin Paharnicul Grecianu 1763- 1802. Este foarte probabil să fie cea mai veche biserică din împrejurimi.
Un fragment de piatră găsit cu inscripția în slavă „ Vă leat 1547 ” descoperit în molozul din fața bisericii cu prilejul desființării pridvorului din lemn și despre care nu se știe unde este în momentul de față și o piatră mormântală inscripționată în limba slavă cu anul 1548 dovedesc faptul că în acei ani exista deja o biserică pe acest loc. Datorită vechimii bisericii nu s-a mai găsit nici un fel de pisanie, astfel, ctitori ai bisericii se presupune că sunt strămoșii boierilor din fam. Greceanu, boierul Mihail Greceanu precum și cele 2 jupânițe ale căror pietre funerare se găsesc în Biserică la intrare pe partea dreaptă și stângă, respectiv Mușa Jupânița și Anca Jupânița. Pe prima piatră, conform Sinodiconului bisericii, în anul 1901 se putea citi clar ” Pristăvitu-s-au roba lu Dumnezeu Jupânița Mușa fosta (soție) a Postelnicului Jupân Barbu în zilele binecistitorului Domn Io Mircea Voievod luna ghenarie în 7 zile văleatu 7057/1549”.
Pe a doua piatră se observa inscripția: ” Aceasta piatră Mormântală este a Jupâniței Ancăi fiica lui Jupân Papa Marele Dvornik și a Jupâniței Elenei și a reposat ea în zilele binecinstitorului Alexandru Voievod luna mai 16 leatu 7136/ 1628”.
O altă dovadă a faptului că cele 2 jupânițe au ctitorit biserica este și denumirea sub care era cunoscut acest locaș de cult, denumire ce s-a transmis până târziu în sec XX: „Biserica la Femei”.
Înainte de 1859, biserica ajunsese într-o stare deplorabilă fiind grav afectată de cutremurul din 1802. Nu se mai slujea în ea și deja arăta precum o ruină. La vremea respectivă, domnul Panait Săvescu, membru al Înaltei Curți de Conturi și proprietar de terenuri aflate în vecinătatea Bisericii, renovează în totalitate biserica. Se păstrează doar forma și mărimea bisericii inițiale. Ca material se folosesc bucăți mari de cărămidă. La altar se găsesc și bolovani mari de piatră și se presupune că aceștia ar fi rămas de la construcția inițială . Astăzi ca dovadă a celor de sus se observă că altarul bisericii a rămas cu cca. 20 cm. mai jos decât nivelul pardoselii de la solee.
Boierii Greceni, ctitori ai bisericii, aveau mare evlavie la Sf. Filofteea și așa se explică icoana mare a Sfintei din biserică precum și tradiția păstrată până azi ca în ziua de pomenire a Sfintei Filofteea ( 7 decembrie) să se facă slujbă mare cu Priveghere.
Piese istorice importante: o Sfântă Evanghelie în limba română tipărită la Mănăstirea Snagov în 1697 de Antim Ivireanu și un Sfânt epitaf cu inscripție slavonă uzat peste măsură. Aceste 2 piese au fost predate Expoziției Generale Române în 1906 sub nr. 836 și 837.
Arhitectura: biserica aparţine stilului navă- dreptunghiular cu ziduri groase de cărămidă de 0,75 m şi ferestre mici
Pictura: În 1859 la renovare biserica este pictată în tempera iar în 1950 în frescă de pictorul Dogărescu. Asupra picturii s-a intervenit apoi de mai multe ori, ultima dată în anul 2001.
Preoţii bisericii: Tudor ( 1838); Atanasiu duhovnicul, Petrache Micşunescu ( 1876- 1934), Ioan Şt. Cazan (1934- 1970), Profir Baltag ( 1970- 1978), Popescu Ion (1978- 1989), Păun Constantin ( 1989- 2010), Popescu Alexandru ( 2010- 2015).
C. CIMITIRUL Biserica deţine cimitir parohial situat în curtea bisericii având suprafaţa de cca. 9000 mp2. Începând cu anul 2011 s-a făcut reorganizarea cimitirului: s-au ridicat grilajele şi s-au eliberat acte de concesiune.
D. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT- nu se cunosc detalii
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI
Parohia este formată din cca. 910 enoriaşi .
Ocazional parohia organizează diverse pelerinaje la mănăstirile şi bisericile din ţară.
La nivelul parohiei există un departament pentru activităţi cu tineretul care a desfăşoară diverse activităţi social- filantropice în parteneriat cu şcoala şi cu primăria din localitate.
În primăvara anului 2015 miniproiectul parohiei “Dăruind vom dobândi” ,a reprezentat Protoieria Ilfov Nord la etapa pe eparhii a concursului “Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu”
Trimestrial se editează buletinul parohial Lumină pentru suflet
F. DATE DE CONTACT: Hram: Adormirea Maicii Domnului
Adresă: Str. Intrarea Bisericii nr. 15, com Grădiştea, jud. Ilfov
Site: gradistea.protoieriailfovnord.ro
Parohia Grădiştea este situată în Comuna Grădiştea, în partea de nord- vest a judeţului Ilfov.
Locuitorii sunt cunoscuţi şi sub denumirea de greci după vechiul nume al localităţii: Greci, nume care vine de la vechii boieri greci de neam, foşti locuitori pe aceste meleaguri.
Parohia este formată din 2 sate vechi cunoscute sub denumirea de Grădiştea şi Măxineni, populaţia având principala ocupaţie agricultura.
Din punct de vedere demografic în parohie îşi au domiciliul cca. 300 familii în mare parte români, existând şi o mică comunitate de rromi.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE
În arhivele găsite la casa parohială câteva documente ne atrag atenția: Sinodiconul Bisericii tipărit la 1873 și completat între 1884- 1901 de către preotul slujitor Petrache Micșunescu, inventarul din 1973 ce conține la început un scurt istoric însoțit de o poză a bisericii, alcătuit de pr. Porfir Baltag, slujitor aici la vremea respective şi trei fotografii alb negru dintre care 2 cu biserica și una cu o casă boierescă. Din documentele de mai sus se extrag următoarele informații cu privire la biserică: După vechimea satului Greci, încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân 1386- 1418 ar fii existat aici o biserică deoarece acest lucru este menționat în hrisoavele domnești ale vremii. Din adnotările făcute pe cele 3 poze înțelegem că reprezentarea bisericii este de la 1801 când lângă biserică exista Căminul Boierescu din Greci de Sus, că biserica ar fii construită de pe vremea lui Mihnea Vodă în 1508 și că lângă biserică era și casa Postelnicului Ștefan sin Constandin Paharnicul Grecianu 1763- 1802. Este foarte probabil să fie cea mai veche biserică din împrejurimi.
Un fragment de piatră găsit cu inscripția în slavă „ Vă leat 1547 ” descoperit în molozul din fața bisericii cu prilejul desființării pridvorului din lemn și despre care nu se știe unde este în momentul de față și o piatră mormântală inscripționată în limba slavă cu anul 1548 dovedesc faptul că în acei ani exista deja o biserică pe acest loc. Datorită vechimii bisericii nu s-a mai găsit nici un fel de pisanie, astfel, ctitori ai bisericii se presupune că sunt strămoșii boierilor din fam. Greceanu, boierul Mihail Greceanu precum și cele 2 jupânițe ale căror pietre funerare se găsesc în Biserică la intrare pe partea dreaptă și stângă, respectiv Mușa Jupânița și Anca Jupânița. Pe prima piatră, conform Sinodiconului bisericii, în anul 1901 se putea citi clar ” Pristăvitu-s-au roba lu Dumnezeu Jupânița Mușa fosta (soție) a Postelnicului Jupân Barbu în zilele binecistitorului Domn Io Mircea Voievod luna ghenarie în 7 zile văleatu 7057/1549”.
Pe a doua piatră se observa inscripția: ” Aceasta piatră Mormântală este a Jupâniței Ancăi fiica lui Jupân Papa Marele Dvornik și a Jupâniței Elenei și a reposat ea în zilele binecinstitorului Alexandru Voievod luna mai 16 leatu 7136/ 1628”.
O altă dovadă a faptului că cele 2 jupânițe au ctitorit biserica este și denumirea sub care era cunoscut acest locaș de cult, denumire ce s-a transmis până târziu în sec XX: „Biserica la Femei”.
Înainte de 1859, biserica ajunsese într-o stare deplorabilă fiind grav afectată de cutremurul din 1802. Nu se mai slujea în ea și deja arăta precum o ruină. La vremea respectivă, domnul Panait Săvescu, membru al Înaltei Curți de Conturi și proprietar de terenuri aflate în vecinătatea Bisericii, renovează în totalitate biserica. Se păstrează doar forma și mărimea bisericii inițiale. Ca material se folosesc bucăți mari de cărămidă. La altar se găsesc și bolovani mari de piatră și se presupune că aceștia ar fi rămas de la construcția inițială . Astăzi ca dovadă a celor de sus se observă că altarul bisericii a rămas cu cca. 20 cm. mai jos decât nivelul pardoselii de la solee.
Boierii Greceni, ctitori ai bisericii, aveau mare evlavie la Sf. Filofteea și așa se explică icoana mare a Sfintei din biserică precum și tradiția păstrată până azi ca în ziua de pomenire a Sfintei Filofteea ( 7 decembrie) să se facă slujbă mare cu Priveghere.
Piese istorice importante: o Sfântă Evanghelie în limba română tipărită la Mănăstirea Snagov în 1697 de Antim Ivireanu și un Sfânt epitaf cu inscripție slavonă uzat peste măsură. Aceste 2 piese au fost predate Expoziției Generale Române în 1906 sub nr. 836 și 837.
Arhitectura: biserica aparţine stilului navă- dreptunghiular cu ziduri groase de cărămidă de 0,75 m şi ferestre mici
Pictura: În 1859 la renovare biserica este pictată în tempera iar în 1950 în frescă de pictorul Dogărescu. Asupra picturii s-a intervenit apoi de mai multe ori, ultima dată în anul 2001.
Preoţii bisericii: Tudor ( 1838); Atanasiu duhovnicul, Petrache Micşunescu ( 1876- 1934), Ioan Şt. Cazan (1934- 1970), Profir Baltag ( 1970- 1978), Popescu Ion (1978- 1989), Păun Constantin ( 1989- 2010), Popescu Alexandru ( 2010- 2015).
C. CIMITIRUL Biserica deţine cimitir parohial situat în curtea bisericii având suprafaţa de cca. 9000 mp2. Începând cu anul 2011 s-a făcut reorganizarea cimitirului: s-au ridicat grilajele şi s-au eliberat acte de concesiune.
D. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT- nu se cunosc detalii
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI
Parohia este formată din cca. 910 enoriaşi .
Ocazional parohia organizează diverse pelerinaje la mănăstirile şi bisericile din ţară.
La nivelul parohiei există un departament pentru activităţi cu tineretul care a desfăşoară diverse activităţi social- filantropice în parteneriat cu şcoala şi cu primăria din localitate.
În primăvara anului 2015 miniproiectul parohiei “Dăruind vom dobândi” ,a reprezentat Protoieria Ilfov Nord la etapa pe eparhii a concursului “Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu”
Trimestrial se editează buletinul parohial Lumină pentru suflet
F. DATE DE CONTACT: Hram: Adormirea Maicii Domnului
Adresă: Str. Intrarea Bisericii nr. 15, com Grădiştea, jud. Ilfov
Site: gradistea.protoieriailfovnord.ro
