1. Istoricul comunității parohiale
1.1. Numele parohiei și protopopiatul din care provine
Parohia Dascălu cu hramul, „Adormirea Maicii Domnului” aparține de Protoieria ILFOV NORD, Arhiepiscopia Bucureștilor și își are jurisdicția asupra creștinilor ce locuiesc în satul Dascălu, comuna Dascălu, județul Ilfov.
Comuna Dascălu este așezată în partea de nord-est a capitalei, la o distanta de 25 km. de aceasta, de unde izvorăște Râul Mostiștea.
1.2. Numele localității (+ toponimie) De unde vine denumirea comunei Dascălu? Au existat cel puțin două ipoteze: 1. În comuna Dascălu, s-a născut ori a locuit un om erudit, un mare învățat, un dascăl, un om de cultură. Titlul documentului este: ,,Carte de hotărnicie pentru moșia Vărăsci-Dascălu, din județul Ilfov, plassa Znagovu, comuna Dascălu-Creaţa, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucureșci”1 din anul 1893. În document apare numele grecului Ianache Dascălul din Trapezonda. Conform documentului, numele comunei Dascălu vine de la numele acestui Ianache Dascălul2.
2. De la numele sfântului de curând canonizat, mitropolitul Tarii Românești, Grigore al IV-lea Dascălul – foarte puțin probabil.
1.3. Prezentare generală a localității (geografic, istoric-demografic, arheologic, cultural, economic)
Pe teritoriul administrativ al comunei Dascălu a fost identificat un site ce datează din epoca bronzului3. Epoca bronzului a fost datată în istorie ca fiind perioada anilor 1800 – 1150 î.d.HR4 .
1.1. Numele parohiei și protopopiatul din care provine
Parohia Dascălu cu hramul, „Adormirea Maicii Domnului” aparține de Protoieria ILFOV NORD, Arhiepiscopia Bucureștilor și își are jurisdicția asupra creștinilor ce locuiesc în satul Dascălu, comuna Dascălu, județul Ilfov.
Comuna Dascălu este așezată în partea de nord-est a capitalei, la o distanta de 25 km. de aceasta, de unde izvorăște Râul Mostiștea.
1.2. Numele localității (+ toponimie) De unde vine denumirea comunei Dascălu? Au existat cel puțin două ipoteze: 1. În comuna Dascălu, s-a născut ori a locuit un om erudit, un mare învățat, un dascăl, un om de cultură. Titlul documentului este: ,,Carte de hotărnicie pentru moșia Vărăsci-Dascălu, din județul Ilfov, plassa Znagovu, comuna Dascălu-Creaţa, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucureșci”1 din anul 1893. În document apare numele grecului Ianache Dascălul din Trapezonda. Conform documentului, numele comunei Dascălu vine de la numele acestui Ianache Dascălul2.
2. De la numele sfântului de curând canonizat, mitropolitul Tarii Românești, Grigore al IV-lea Dascălul – foarte puțin probabil.
1.3. Prezentare generală a localității (geografic, istoric-demografic, arheologic, cultural, economic)
Pe teritoriul administrativ al comunei Dascălu a fost identificat un site ce datează din epoca bronzului3. Epoca bronzului a fost datată în istorie ca fiind perioada anilor 1800 – 1150 î.d.HR4 .
2. Istoricul bisericii parohiale
2.1. Istoria zidirii ei
Pe baza documentelor citate1, se poate observa că la 1795 exista în această localitate o comunitate puternică de creștini ortodocși, care aveau cu siguranță o biserică. În anul 1840 s-a construit în satul Dascălu o biserică din cărămidă. Acest sfânt lăcaș de cult a rezistat până în 1928, când a început construcția actualei biserici, care are hramul ,,Adormirea Maicii Domului”. Din biserica zidită la 1840 a rămas un singur zid și astăzi: cel de la intrarea în Sfânta Biserică actuală, din pridvor, pe care sunt pictați Sfinții Apostoli Petru și Pavel2. Construcția actualei biserici a început în 1928 și s-a încheiat în 1935. După 7 ani, după mult efort, locuitorii ,,cătunului Dascălu” și-au văzut visul îndeplinit.
2.2. Arhitectura (plan, dimensiuni, materiale de construcție)
Sfânta biserică, este construită în formă de cruce, având o suprafață3 de 232 m2 și următoarele dimensiuni: L = 25,54 m, l = 11,61 m și h = 14, 45 m4.
2.3. Pictura (când a fost realizată, de cine, când a fost restaurată)
În perioada 1935-1936, sfânta biserică a fost pictată în ulei cu multă măiestrie artistică, de către pictorul Grigore Constantinescu din județul Prahova5. În anul 1971 are loc spălarea picturii de către ieromonahul Rafael de la mănăstirea Snagov, în vremea păstoririi preotului Niculescu Ioan. În anul 1992, pictorul Bonea Marian a restaurat pictura bisericii, iar in anul 2005 a fost restaurat doar pridvorul bisericii. Biserica impresionează prin trei aspecte: este mare și spațioasă; are o pictură în ulei frumos realizată; catapeteasma este sculptată în lemn de nuc de către preotul Bucur Ioan6.
2.4. Obiecte vechi de cult
Din vremea construirii bisericii, datează două sfinte cruci cu postament, care se află pe Sfânta Masă.
2.5. Pomelnice și alte înscrisuri sau inscripții
Momentul sfințirii bisericii este atestat documentar. „Sfințitu-s-a această biserică cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, din satul Dascălu, comuna Dascălu Creaţa, Jud. Ilfov, în anul mântuirii 1938, luna Octombrie ziua 30, în zilele Majestății Sale Regele Carol al II-lea al Românilor și al fiului său Măria Sa Mihai, Marele Voevod de Alba-Iulia, Moștenitorul Tronului, Patriarh al României și Președinte al Consiliului de Miniștrii fiind Î.P.S.S.D.Dr. Miron Cristea iar Ministru al Cultelor și Artelor P.S.S.Dr. Nicolae Colan, episcopul Clujului.”1
2.6. Șirul preoților parohi
Primii doi preoți atestați documentar2 sunt: preotul Grigore (†1870) și preotul Tudor (în anul 1894 era în viață), cunoscut ca „Tudor duhovnicul”. Din anul 1903 slujește până în anul 1957 preotul ctitor Ioan Bucur, iar în perioada anilor 1946-1988 preotul Ioan Niculescu. Le urmează protosinghelul Ștefan Damaschin de la Mânăstirea Căldărușani, Ilfov (noe.1988 – ian. 1989), apoi preotul Victor Popescu-Argeș (ian. 1989 – apr. 1992). Din 26 aprilie 1992, este numit preot paroh preotul Țone Mihai, fiul satului.
2.7. Cântăreți și epitropi de seamă
Merită menționați următorii cântăreți și epitropi de seamă: Scarlat Luca, Pavel Vasile, Barbu Stan, Bivolaru Marin, Lungu Constantin, Ion Cherciu, Barbu Grigore, Rotaru Preda (bunicul preotului paroh actual Mihai Țone), Preda Vasile, Nache Toma.
2.8. Cimitirul(ele)
Parohia deține un singur cimitir, cu o suprafață totală de 1.0138 ha3, situat în apropierea sfintei biserici.
2.1. Istoria zidirii ei
Pe baza documentelor citate1, se poate observa că la 1795 exista în această localitate o comunitate puternică de creștini ortodocși, care aveau cu siguranță o biserică. În anul 1840 s-a construit în satul Dascălu o biserică din cărămidă. Acest sfânt lăcaș de cult a rezistat până în 1928, când a început construcția actualei biserici, care are hramul ,,Adormirea Maicii Domului”. Din biserica zidită la 1840 a rămas un singur zid și astăzi: cel de la intrarea în Sfânta Biserică actuală, din pridvor, pe care sunt pictați Sfinții Apostoli Petru și Pavel2. Construcția actualei biserici a început în 1928 și s-a încheiat în 1935. După 7 ani, după mult efort, locuitorii ,,cătunului Dascălu” și-au văzut visul îndeplinit.
2.2. Arhitectura (plan, dimensiuni, materiale de construcție)
Sfânta biserică, este construită în formă de cruce, având o suprafață3 de 232 m2 și următoarele dimensiuni: L = 25,54 m, l = 11,61 m și h = 14, 45 m4.
2.3. Pictura (când a fost realizată, de cine, când a fost restaurată)
În perioada 1935-1936, sfânta biserică a fost pictată în ulei cu multă măiestrie artistică, de către pictorul Grigore Constantinescu din județul Prahova5. În anul 1971 are loc spălarea picturii de către ieromonahul Rafael de la mănăstirea Snagov, în vremea păstoririi preotului Niculescu Ioan. În anul 1992, pictorul Bonea Marian a restaurat pictura bisericii, iar in anul 2005 a fost restaurat doar pridvorul bisericii. Biserica impresionează prin trei aspecte: este mare și spațioasă; are o pictură în ulei frumos realizată; catapeteasma este sculptată în lemn de nuc de către preotul Bucur Ioan6.
2.4. Obiecte vechi de cult
Din vremea construirii bisericii, datează două sfinte cruci cu postament, care se află pe Sfânta Masă.
2.5. Pomelnice și alte înscrisuri sau inscripții
Momentul sfințirii bisericii este atestat documentar. „Sfințitu-s-a această biserică cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, din satul Dascălu, comuna Dascălu Creaţa, Jud. Ilfov, în anul mântuirii 1938, luna Octombrie ziua 30, în zilele Majestății Sale Regele Carol al II-lea al Românilor și al fiului său Măria Sa Mihai, Marele Voevod de Alba-Iulia, Moștenitorul Tronului, Patriarh al României și Președinte al Consiliului de Miniștrii fiind Î.P.S.S.D.Dr. Miron Cristea iar Ministru al Cultelor și Artelor P.S.S.Dr. Nicolae Colan, episcopul Clujului.”1
2.6. Șirul preoților parohi
Primii doi preoți atestați documentar2 sunt: preotul Grigore (†1870) și preotul Tudor (în anul 1894 era în viață), cunoscut ca „Tudor duhovnicul”. Din anul 1903 slujește până în anul 1957 preotul ctitor Ioan Bucur, iar în perioada anilor 1946-1988 preotul Ioan Niculescu. Le urmează protosinghelul Ștefan Damaschin de la Mânăstirea Căldărușani, Ilfov (noe.1988 – ian. 1989), apoi preotul Victor Popescu-Argeș (ian. 1989 – apr. 1992). Din 26 aprilie 1992, este numit preot paroh preotul Țone Mihai, fiul satului.
2.7. Cântăreți și epitropi de seamă
Merită menționați următorii cântăreți și epitropi de seamă: Scarlat Luca, Pavel Vasile, Barbu Stan, Bivolaru Marin, Lungu Constantin, Ion Cherciu, Barbu Grigore, Rotaru Preda (bunicul preotului paroh actual Mihai Țone), Preda Vasile, Nache Toma.
2.8. Cimitirul(ele)
Parohia deține un singur cimitir, cu o suprafață totală de 1.0138 ha3, situat în apropierea sfintei biserici.
3. Activități culturale și filantropice în trecut
În trecut, parohia nu a avut muzeu, bibliotecă sau școală confesională. Nu au existat cămine de bătrâni sau de copii.
În trecut, parohia nu a avut muzeu, bibliotecă sau școală confesională. Nu au existat cămine de bătrâni sau de copii.
4. Profilul actual al parohiei
4.1. Numărul de credincioși
Comparativ cu anul 1990, numărul populației din parohie a crescut. De asemenea, începând cu anul 2007 au construit case de vacanță, aproximativ 25 de familii din București. La ora actuală, numărul credincioșilor din parohie se ridică la 960 de persoane.
4.2. Activități pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ş.a.
În ultimii 5 ani (2010-2015), parohia este implicată în următoarele activități:
1. Proiectul educațional „Alege școala”;
2. Înființarea Departamentului de Tineret și programe derulate de tineri din parohie;
3. Din anul 2007 se distribuie gratuit în parohie buletinul parohial „Cuvintele Părinților”;
4. Amenajarea unei biblioteci parohiale;
5. Programul de catehism pentru tineri și adulți;
6. Programul filantropic (haine și alimente) la domiciliu pentru persoanele aflate într-o situație dificilă;
Având avantajul că toți enoriașii se cunosc, s-a creat o comunitate unită care se ajută reciproc ori de câte ori este nevoie.
4.1. Numărul de credincioși
Comparativ cu anul 1990, numărul populației din parohie a crescut. De asemenea, începând cu anul 2007 au construit case de vacanță, aproximativ 25 de familii din București. La ora actuală, numărul credincioșilor din parohie se ridică la 960 de persoane.
4.2. Activități pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ş.a.
În ultimii 5 ani (2010-2015), parohia este implicată în următoarele activități:
1. Proiectul educațional „Alege școala”;
2. Înființarea Departamentului de Tineret și programe derulate de tineri din parohie;
3. Din anul 2007 se distribuie gratuit în parohie buletinul parohial „Cuvintele Părinților”;
4. Amenajarea unei biblioteci parohiale;
5. Programul de catehism pentru tineri și adulți;
6. Programul filantropic (haine și alimente) la domiciliu pentru persoanele aflate într-o situație dificilă;
Având avantajul că toți enoriașii se cunosc, s-a creat o comunitate unită care se ajută reciproc ori de câte ori este nevoie.
5. Surse bibliografice
1. „Carte de hotărnicie pentru moșia Vărăsci-Dascălu din județul Ilfov, comuna Dascălu-Creaţa”. București: tipografia Curții Regale, 1895.
2. DerHexer. „Comuna Dascălu, Ilfov”. fără an. 09 06 2015..
3. ISĂILĂ, Arh. Mihaela-Ioana. „Schiță de plan RELEVEU”. UN-A, birou de arhitectură. fără an.
4. „Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov”, 06 04 2011.
5. SCORPAN, Costin. „Istoria României - Enciclopedie”. Bucureşti: Editura Nemira, 1997. pag. 687.
1. „Carte de hotărnicie pentru moșia Vărăsci-Dascălu din județul Ilfov, comuna Dascălu-Creaţa”. București: tipografia Curții Regale, 1895.
2. DerHexer. „Comuna Dascălu, Ilfov”. fără an. 09 06 2015.
3. ISĂILĂ, Arh. Mihaela-Ioana. „Schiță de plan RELEVEU”. UN-A, birou de arhitectură. fără an.
4. „Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov”, 06 04 2011.
5. SCORPAN, Costin. „Istoria României - Enciclopedie”. Bucureşti: Editura Nemira, 1997. pag. 687.
