I. ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR
08. PROTOPOPIATUL ILFOV NORD
Localitatea Corbeanca, sat Corbeanca, jud. Ilfov
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE.
Numele localităţii Corbeanca şi numele celorlalte sate ce formează comuna Corbeanca, sunt atestate documentar încă de pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, sub actuala denumire. Pentru satul Corbeanca, locuitorii păstrează amintirea unui cioban, Corbeanu, care a coborât cu oile la câmpie şi a găsit în aceste locuri păşuni bune pentru turmele lui. Un rol determinant în viaţa satelor din Corbeanca l-a avut prezenta boierilor. ,,Boierii aveau sarcina de a forma pe moşia lor un sat dacă acesta nu exista”1. În preajma curţii boiereşti, în satele formate de boieri, exista şi o biserică, cu titulatura de ,,mănăstire”. Corbeanca are o asemenea biserică încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea şi, după cercetările ce s-au făcut în cimitir, există dovezi sigure că ea se afla în curtea boierilor Paladeşti.- Prezentare generală a localităţii (geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic)
• Marele Dicţionar al României, alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţ în anul 1898, relatează despre comuna: ,,Corbeanca, comună rurală, plasa Snagovului, judeţul Ilfov, situată la nord de Bucureşti, între valea Călugărului şi pădurea Vlăsiei, la o distanţă de 26 km de capitala ţării˝. Comuna Corbeanca este alcătuită în prezent din următoarele sate: Corbeanca, Tamaşi, Ostrat şi Petreşti. În trecut satul Petreşti făcea parte din comuna Baloteşti. Comuna Corbeanca este aşezată de-a lungul drumului judeţean, ce uneşte Drumul Naţional 1 cu oraşul Buftea.
• Prima atestare documentară a comunei Corbeanca este sub denumirea Pociovaliştea sau satul Pusztavari, aşezat pe moşia cu acelaşi nume. Despre existenţa acestei moşii, amintesc două documente istorice şi anume:
- primul document din 6 septembrie 1671, este o scrisoare adresată agăi Tudoran, pentru stăpânirea moşiilor, românilor şi ţiganilor de pe moşiile Boten-Pociovaliştea, judeţul Ilfov, Vlădeşti, Izvorani, Miovenii de Jos, Dragoslavele - judeţul Muscel, Necşeşti - judeţul Teleorman1.
- al doilea document istoric, datează din data de 17 mai 1831, aici făcându-se menţiune despre vinderea unui ţigan cu copilul său, Mitropoliei din Târgovişte2. Aceste două documente istorice destul de vechi, amintesc faptul că pe această moşie, se afla un număr mare de familii de ţigani robi cât şi ţărani şerbi (ţărani dependenţi de stăpânul feudal din Transilvania). Constantin Şerban, referitor la existenţa acestei aşezări, ne dă următoarea mărturie: ,,Ceea ce este sigur, este că la începutul secolului al XVIII-lea, exista un sat cu acest nume şi a continuat să existe până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.1. Despre existenţa localităţii noastre, aminteşte şi Istoria Daciei Transalpine a lui Franz Josef Sulzer din 1781, care menţionează aşezarea Pociovaliştea ,,la trei ore depărtare de Bucureşti, unde sunt cinci case boiereşti şi ruinele unei fabrici de postav care a existat în curtea Slătinenilor”.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE
În trecut, biserica din Corbeanca avea statut de filie şi aparţinea Parohiei Săftica, însă din anul 2009 ea fiinţează ca parohie. Potrivit anumitor documente, zidirea bisericii a avut loc la sfârşitul secolului al XVIII-lea, 1780-1790. Acest fapt a fost consemnat într-un document din arhiva bisericii de către preotul Ion Ionescu, fost slujitor al acestei biserici în timpul regimului comunist. Cutremurele de la începutul secolului al XIX-lea (1804, 1809, 1814) au afectat serios biserica, astfel încât în pisania bisericii este menţionată rezidirea ei în anul 1815. De-a lungul timpului biserica a fost în mai multe rânduri recondiţionată, s-au făcut subzidiri, a fost schimbat acoperişul de mai multe ori, i s-a adăugat un pridvor şi i-a fost restaurată vechea pictură.
- Pictura: Nu se cunoaşte timpul în care a fost realizată pictura bisericii, nu se cunosc nici primii zugravi, dar este o certitudine faptul că pictura este destul de veche, datând încă de la construcţia bisericii sau de la rezidirea ei. Mai există ipoteza pictării bisericii la scurt timp după terminarea ei. În ceea ce priveşte restaurarea picturii, ştim că aceasta a fost realizată în timpul preotului Cristian Mihai Burcea, între anii 1999-2002, de către echipa pictorului restaurator Nicolae Sava.
- Obiecte vechi de cult: Biserica nu deţine obiecte de cult foarte vechi, ci doar două icoane împărăteşti: Mântuitorul Iisus Hristos şi Maica Domnului cu Pruncul în braţe, de la începutul secolului al XX-lea, două Mineie din vremea regalităţii şi o cristelniţă din anul 1944. Uşa realizată din lemn de la intrarea în biserică datează din secolul al XIX-lea. Nu există pomelnice vechi, ci doar câteva inscripţii pe peretele interior al Sfântului Altar, unde se pot descifra nume ale ctitorilor: Gheorghe, Petre şi Guţă.
- Şirul preoţilor parohi: Din documente sau alte surse nu se păstrează numele preoţilor slujitori, dar sunt cunoscuţi şi au rămas în memoria credincioşilor parohiei: preotul Corpaci, preotul Ion Ionescu, preotul Marin Oprea, preotul Mihai Neaţu, preotul Cristian Mihai Burcea şi, în prezent, preotul Constantin Brânzea.
- Cântăreţi şi epitropi de seamă: Sunt cunoscuţi doar câţiva cântăreţi recenţi ai bisericii: Ştefan Şerban, cântăreţ în vremea preotului Marin Oprea, în prezent preot paroh la Parohia Ciofliceni, Protopopiatul Ilfov Nord şi Daniel Avram, cântăreţ în vremea preoţilor Mihai Neaţu şi a preotului Cristian Mihai Burcea, devenit preot paroh la Parohia Siliştea Snagovului, Protopopiatul Ilfov Nord.
C. CIMITIRUL:
Cimitirul actual al parohiei datează de la începutul secolului al XX-lea. În prezent se află în stadiul de proiect amenajarea noului cimitir.
D. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT:
Istoria bisericii din Corbeanca nu menţionează alte activităţi din trecut, cu excepţia celor liturgice. În ultimii ani a fost organizată o mică bibliotecă parohială în cadrul biroului parohial, ce numără câteva sute de volume de beletristică şi cărţi de teologie ortodoxă sau pentru zidire sufletească. De-a lungul timpului au fost organizate pelerinaje la mănăstiri în ţară, precum şi seri duhovniceşti şi catehetice cu ceilalţi preoţi şi credincioşi din parohiile vecine, din cadrul comunei noastre, în cadrul cărora credincioşii şi-au luminat credinţa şi totodată s-a dezvoltat sentimentul de frăţietate.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI:
Elevii şcolii din parohie, au participat alături de profesorul de religie din şcoală la programul catehetic: ,,Hristos împărtăşit copiilor!”, unde au înţeles mai bine rostul bisericii în viaţa lor şi în viaţa societăţii în general, au aprofundat diverse învăţături ale Bisericii. Câţiva copii ai parohiei au participat activ la programul liturgic şi administrativ al Bisericii. Începând cu primăvara acestui an, prin strădania unor profesori cu spirit de jertfă, în fiecare sâmbătă se ţin lecţii de limba engleză şi cursuri de pictură gratuite. Duminica, în timpul Sfintei Liturghii, copiii sunt supravegheaţi în locul de joacă şi activităţi recreaţionale şi educaţionale, spaţiu amenajat în trapeza bisericii. Departamentul de Tineret al parohiei, s-a implicat în ajutorarea familiilor nevoiaşe ale parohiei noastre, dar au fost vizitaţi şi copiii din orfelinatul de la Periş care au primit alimente, rechizite şi haine. De asemenea au fost organizate vizite la azilul de bătrâni din localitatea Ciolpani, aceştia primind sprijin moral, material, hrană şi haine. Cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului au fost colindaţi bătrânii singuri şi nevoiaşi din parohie. Departamentul de Tineret s-a implicat în organizarea darurilor de Paşti, a sticlelor de aghiazmă la Botezul Domnului şi la Izvorul Tămăduirii, în fiecare an. Există o legătură frumoasă şi rodnică între biserică şi şcoala din localitate. La începutul anului şcolar şi în preajma sărbătorii Botezul Domnului, preotul vizitează elevii şi cadrele didactice în şcoală, oferindu-le iconiţe, stropindu-i cu apă sfinţită şi binecuvântându-i prin rugăciuni speciale la începutul de an şcolar. Parohia a sprijinit financiar achiziţionarea rechizitelor şcolare pentru elevii proveniţi din familiile nevoiaşe, delegând profesorul de religie al şcolii să se ocupe de cumpărarea acestora. Numărul credincioşilor parohiei este de aproximativ patru sute de familii. Pentru o parte dintre aceştia Corbeanca, datorită apropierii de capitală, este doar locuinţa de sfârşit de săptămână sau de vacanţă, ei având reşedinţa de domiciliu în Bucureşti.
Datele de contact ale parohiei:
Parohia Corbeanca, Hramul Bisericii: Buna Vestire.
Protopopiatul Ilfov Nord, localitatea Corbeanca,
str. Independenţei nr.16, jud. Ilfov, cod poştal 077065.
Bibliografie: Arhivele istorice centrale – Mitropolia Ţării Româneşti, pachet XCI, pachet XLVI, H.H. Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe, vol.3., H.H. Stahl, Constantin Şerban, Manufactura de la Pociovaliştea.
