PAROHIA BĂLTENI-COCIOC

MICRO-MONOGRAFIE PAROHIA BĂLTENI-COCIOC

1.1. Arhiepiscopia Bucureștilor
1.2. Protoieria Ilfov Nord
1.3. Parohia Sfântul Nicolae, Bălteni-Cocioc
A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. (Prezentarea generală a localității din punct de vedere geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic). Parohia este situată în satul Bălteni, care se află la 35 km Nord de București, în comuna Periș, județul Ilfov. Satul este înconjurat de pădurea Scroviștea (cuvântul Scrove ar avea origini latine și înseamnă groapă, loc ascuns). Satul Bălteni are acest nume datorită faptului că locul inițial era o insulă înconjurată de bălți.

La sud se învecinează cu satul Brătulești, la est cu satul Pisc, la vest cu satul Buriaș, iar la nord, dincolo de apa Ialomiței, cu localitatea Poinarii-Burchii, județul Prahova. Satul Bălteni a format o parohie cu satul Buriaș, până în anul 1937, iar cu satul Pisc, până în anul 1942. În ceea ce privește formarea satului, acesta s-a format mai târziu decât biserica din sat, care a fost zidită cu mult înainte, cu cel mult două secolo, întrucât se păstrează și azi din bătrâni tradiția că ar fi fost așezat pe Valea Ialomiței. În trecut, locuitorii satului au fost lucrători în pădure, agricultori și muncitori ai fostelor Domenii ale Coroanei Regale. Apoi au fost pensionari CFR și pensionari CAP. Datorită îmbătrânirii oamenilor satului, Școala cu clasele I- IV s-a desființat, copiii mergând acum la școlite din Comuna Periș.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE (Istoria zidirii ei). Tradiția spune că biserica din Bălteni a fost ridicată pe locul unui locaș de cult mai vechi, construit la sfârșitul sec. al XIV-lea, în timpul domniei Voievodului lui Radu Negru Vodă, în urma unui vis ce l-ar fi avut pe acest loc, înainte de a a vea o luptă cu tătarii, pentru a-i servi ca cetate de apărare, pe timp de război și loc de rugăciune pe timp de pace. Locașul acesta a ars în anul 1602. Istoria își urmează cursul câteva sute de ani și ne arată că Biserica a fost reconstruită din temelii de Marele Vornic Hrizea dupa cum reiese din pisania în chirilică aflată deasupra ușii de la intrarea în Biserică. Pisania zice: Acest Sfânt și Dumnezeiesc hram al Sfântului Mare Arhiereu Nicolae, zidit-o-am de in temeiu, eu, robul lui Hristos, Hrizea, Mare dvornic, den cât m-au dat Dumnezeu cheltuelii și ajutând Dumnezeu, ridicat-am această sfântă rugă în slava și în lauda lui Dumnezeu, celui slăvit, în troiță și în numele marelui Sfântului Nicolae, făcătorul de minuni, și, s-au început în zilele luminatului domn Io Alexandru, fecior Radului......1626. Pe perete, tot înafară, pe partea dreaptă a intrării se mai vede scris cu roșu, următoarea însemnare, cu litere chirilice: Pis. Stoica meșterul, ca să se știe, de când am făcut jețul la Sfânta și dumnezeiasca (biserică), și am fost părintele...egumen, și au fost (ctitor) Hrizea Vornicul și Dumitrana, în zilele (lui Alexandru Vodă). În anul 1642, schitul din Bălteni devine metoc al Mănăstirii Radu-Vodă din București, fiind închinată Mănăstirii Iviron de la Sf. Munte Athos. Din anul 1851, Schitul devine biserică parohială de mir. În urma cutremurului din 1940, biserica a fost reparată în 1944 de către Ministerul Marine. Între anii 2008-2010, biserica a fost restaurată cu sprijinul Oficiului Național al Monumentelor Istorice.

ARHITECTURA. PLAN. DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII. Biserica este zidită în stil bizantin; frumos proporționată, biserica a fost construită din materiale simple (cărămidă aparentă) și nu a avut niciodată turlă din zidărie. Planul bisericii este unul obișnuit, pronaosul este mic și acoperit cu o boltă cilindrică, fiind despărțit de naos printr-un zid masiv. Acoperișul din șidrilă măruntă, se ondulează după zidărie, ridicându-se conic în jurul bolții, care închide pătratul naosului. Fațadele sunt lucrate în rânduri de cărămizi paralele, cu brâul care, așezate pe lat, alternează cu spații mai mari, tencuite cu mortar de var alb, care la rândul lor sunt întrerupte de cărămizi așezate vertical. Brâul lat de 1,10 metri este compus din două rânduri de cărămizi dispuse în colțuri și două fasonate, împărțind fațadele în două registre. Elementul distinctiv al bisericii este pridvorul, care are trei ieșiri, una principală în față, largă de 2 m, iar două laterale, largi de 1,50 m fiecare. Înafară de aceste ieșiri, pridvorul mai are 8 deschizături libere ce țin loc de ferestre, 4 în dreapa și 4 în stânga. În ceea ce privește planul, biserica are o oarecare asemănare cu Biserica veche de la Mănăstirea Cozia și Krușevaț din Serbia, zidită la sfârșitul sec. XIV de cneazul Lazăr.

PICTURA. Biserica nu a fost pictată niciodată în interior, fiind văruită în alb. Catapeteasma are pictură pe pânză, aplicată pe lemn, în jurul anului 1800. În exterior, deasupra ușii de la intrare, există o pictură din anul 1900, reprezentând pe Sf. Gheorghe și pe Sf. Nicolae.

ANEXE. Clopotnița se află în turla pridvorului bisericii și are un clopot vechi de la 1720. Casa parohială a fost construită în anul 1927 de către enoriași.

OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI. Biserica nu deține obiecte de valoare. POMELNICE ȘI ALTE ÎNSCRIERI SAU INSCRIPȚII. În naos, pe peretele din miazăzi se află un pomelnic al eroilor parohiei, iar în mijlocul bisericii se află o piatră de la 1836, inscripționată cu aproximativ 40 de nume românești, scrise cu litere chirilice. Se presupune că aceste nume sunt ale oamenilor care au pavat biserica cu piatră.

ȘIRUL PREOȚILOR. Pr. Dumitrache, Pr. Nicolae Bălteanu, Constantin Bălteanu, Pr, Costache Popescu, Pr. Simionescu, Pr. Leonida Patrichi, Pr. Nichitenco, Pr. Dumitru Georgescu, Pr Nicolae Văsii.
C. CIMITIRUL. Cimitirul se află în jurul bisericii.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. Până în anul 2011, când, din păcate școala s-a desființat, preotul paroh a organizat mai multe activități catehetice cu elevii. La sărbătorile mari, parohia a făcut pachete pentru copiii defavorizați.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. (Activități pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice, ș.a.) Parohia sprijină frecvent cu îmbrăcăminte și hrană unele familii nevoiașe, cu copii mai mulți, aflate în dificultate. Preotul merge periodic la oamenii bolnavi pentru a sta de vorbă cu ei și a da sfaturi duhovnicești. Când are loc hramul bisericii și la marile sărbători de peste an, se fac pachete pentru oamenii bolnavi, care nu pot participa la Sfânta Liturghie.
SURSE BIBLIOGRAFICE. Schitul Bălteni din Codrul Vlăsiei de I. Popescu Băjenaru
DATE DE CONTACT ALE PAROHIEI. HRAMUL Sfântul Nicolae. ADRESA. Strada Sf. Nicolae, sat Bălteni, Comuna Periș, Județ Ilfov, OFICIUL PAROHIAL. NU SE INDICĂ NUMERE SAU ADRESE DE E-MAIL PERSONALE. Nu are telefon și site oficial.
Suna acum
Locatie