I.1.1. PAROHIA
Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”
Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”
A. ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE
Parohia este situată în oraşul Voluntari, pe strada Emil Racoviţă care face legătura între cartierul Voluntari şi cartierul Pipera. Comunitatea parohiei este foarte diversificată din punct de vedere demografic deoarece este alcătuită din persoane provenite aproape din toate continentele. Această situaţie este urmarea faptului că parohia este formată din 6 cartiere rezidenţiale (Domus, Azur, Perla Nord, Epsilon Zeta, Class, Ferma Roşie), acestea fiind locuite în marea lor majoritate de persoane care îşi desfăşoară activitatea zilnică în zona de nord a Capitalei şi în împrejurimi.
Parohia este situată în oraşul Voluntari, pe strada Emil Racoviţă care face legătura între cartierul Voluntari şi cartierul Pipera. Comunitatea parohiei este foarte diversificată din punct de vedere demografic deoarece este alcătuită din persoane provenite aproape din toate continentele. Această situaţie este urmarea faptului că parohia este formată din 6 cartiere rezidenţiale (Domus, Azur, Perla Nord, Epsilon Zeta, Class, Ferma Roşie), acestea fiind locuite în marea lor majoritate de persoane care îşi desfăşoară activitatea zilnică în zona de nord a Capitalei şi în împrejurimi.
A.1. NUMELE PAROHIEI ŞI PROTOPOPIATUL DIN CARE PROVINE
Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla” face parte din Protoieria Ilfov-Nord.
Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla” face parte din Protoieria Ilfov-Nord.
A.2. NUMELE LOCALITĂŢII
Numele oraşului „Voluntari” se pare că provine de la ardelenii care în anii 1916-1918 au trecut munţii pentru a participa la lupta naţională de eliberare de sub jugul habsburgic. Zona Voluntari a luat naştere după primul război mondial, nucleul fiind parcelarea denumită "Cetatea Voluntărească", ca urmare a legii din 1921 privind împroprietărirea demobilizaţilor, invalizilor, văduvelor de război. În preajma celui de-al doilea război mondial localitatea a fost extinsă prin parcelarea Olaniţa, o parcelare de mai mici dimensiuni, parţial adiacentă primei, de formă alungită, având ca direcţie principală şoseaua spre Afumaţi. Documentele tipărite înregistrează târziu structura administrativă în care este inclus cartierul Pipera, deşi mărturiile arheologice atestă locuirea acestui teritoriu încă din epoca neolitică. Satul Pipera a apărut în urmă cu aproximativ 200 de ani pe teritoriul moşierilor Ion Boamba şi Mircea Climescu, numărând circa 20 de case. Denumirea se bănuieşte că ar avea la origine existenţa unor plantaţii de ardei iute. O monografie datând din anul 1966 precizează că împroprietărirea făcută de Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866) în 1864 a determinat înfiinţarea unui cătun compus din 20-25 de gospodări. Locuitorii avuseseră statut de iobagi pe moşiile din jur. Împroprietărirea lor a furnizat primul nucleu al actualei comunităţi. Din punct de vedere organizatoric, zona Voluntari are o evoluţie strâns legată de cea a Bucureştiului.
Numele oraşului „Voluntari” se pare că provine de la ardelenii care în anii 1916-1918 au trecut munţii pentru a participa la lupta naţională de eliberare de sub jugul habsburgic. Zona Voluntari a luat naştere după primul război mondial, nucleul fiind parcelarea denumită "Cetatea Voluntărească", ca urmare a legii din 1921 privind împroprietărirea demobilizaţilor, invalizilor, văduvelor de război. În preajma celui de-al doilea război mondial localitatea a fost extinsă prin parcelarea Olaniţa, o parcelare de mai mici dimensiuni, parţial adiacentă primei, de formă alungită, având ca direcţie principală şoseaua spre Afumaţi. Documentele tipărite înregistrează târziu structura administrativă în care este inclus cartierul Pipera, deşi mărturiile arheologice atestă locuirea acestui teritoriu încă din epoca neolitică. Satul Pipera a apărut în urmă cu aproximativ 200 de ani pe teritoriul moşierilor Ion Boamba şi Mircea Climescu, numărând circa 20 de case. Denumirea se bănuieşte că ar avea la origine existenţa unor plantaţii de ardei iute. O monografie datând din anul 1966 precizează că împroprietărirea făcută de Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866) în 1864 a determinat înfiinţarea unui cătun compus din 20-25 de gospodări. Locuitorii avuseseră statut de iobagi pe moşiile din jur. Împroprietărirea lor a furnizat primul nucleu al actualei comunităţi. Din punct de vedere organizatoric, zona Voluntari are o evoluţie strâns legată de cea a Bucureştiului.
A.3.PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII
Oraşul Voluntari este situat în partea de nord-est a municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă: Colentina şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din această parte a ţării: pe valea Colentinei s-au format localităţile Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea s-au ridicat localităţile Tunari, Stefăneşti şi Afumaţi. Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din întinsele păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, aşa cum sunt actualele păduriTunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al oraşului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Ştefăneşti şi Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de urmatoarele vecinătăţi: Nord - comuna Tunari Nord-Est - comunele Ştefăneşti şi Afumaţi Sud-Est - comuna Dobroieşti Sud - municipiul Bucureşti, sectorul 2, delimitarea reprezentând-o calea ferată Bucureşti-Constanţa Vest - municipiul Bucureşti, sectorul 1. În prezent, statutul localităţii este acela de oraş. Fosta comună a devenit oraş în aprilie 2004. Oraşul Voluntari integrează în componenţa lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică, dar unitare din punct de vedere al concepţiei administrative: Voluntari şi cartierul Pipera. Cartierul Pipera este situat la o distanţă de 7 km faţă de centrul capitalei, sute de noi locuinţe construindu-se în această zonă, ilustrând tendinţa actuală de modernizare din punct de vedere arhitectural a localităţii.
Oraşul Voluntari este situat în partea de nord-est a municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă: Colentina şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din această parte a ţării: pe valea Colentinei s-au format localităţile Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea s-au ridicat localităţile Tunari, Stefăneşti şi Afumaţi. Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din întinsele păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, aşa cum sunt actualele păduriTunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al oraşului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Ştefăneşti şi Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de urmatoarele vecinătăţi: Nord - comuna Tunari Nord-Est - comunele Ştefăneşti şi Afumaţi Sud-Est - comuna Dobroieşti Sud - municipiul Bucureşti, sectorul 2, delimitarea reprezentând-o calea ferată Bucureşti-Constanţa Vest - municipiul Bucureşti, sectorul 1. În prezent, statutul localităţii este acela de oraş. Fosta comună a devenit oraş în aprilie 2004. Oraşul Voluntari integrează în componenţa lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică, dar unitare din punct de vedere al concepţiei administrative: Voluntari şi cartierul Pipera. Cartierul Pipera este situat la o distanţă de 7 km faţă de centrul capitalei, sute de noi locuinţe construindu-se în această zonă, ilustrând tendinţa actuală de modernizare din punct de vedere arhitectural a localităţii.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE
B.1.ISTORIA ZIDIRIEI
În anul 2011, ca urmare a cererilor venite din partea credincioşilor ortodocşi domiciliaţi în cartierele Azur şi Domus, Dl. Pandele Florentin-Costel primarul Oraşului Voluntari, a solicitat Preafericitului Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înalta Binecuvântare pentru identificarea unui teren şi ulterior pentru construirea unui locaş de cult ortodox care să răspundă necesităţilor spirituale ale creştinilor ortodocşi domiciliaţi în cartierele nou ridicate. După primirea Înaltei Binecuvântări, a fost identificată în teren o locaţie adecvată ridicării unei biserici. După identificarea terenului, tânărul teolog Geană Gh. Niţă-Teodor a fost cel care s-a străduit pentru a obţine documentaţia necesară ridicării bisericii. În data de 29 septembrie 2011 au fost finalizate demersurile pentru încheierea Protocolului între Arhiepiscopia Bucureştilor - în calitate de beneficiar şi Oraşul Voluntari – reprezentat de Dl. Primar Florentin Costel Pandele – în calitate de ofertant – executant. În data de 21 octombrie 2011, un sobor de preoţi alcătuit din Preasfinţitul Episcop Varsanufie Prahoveanul, Pc. Pr. Protoiereu Păun Constantin, Pc. Pr. Dumitrache Laurenţiu şi Pc. Pr. Geană Niţă-Teodor, a săvârşit slujba de sfinţire a terenului şi punerea pietrei de temelie a bisericii parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Teodora de la Sihla”.
În anul 2011, ca urmare a cererilor venite din partea credincioşilor ortodocşi domiciliaţi în cartierele Azur şi Domus, Dl. Pandele Florentin-Costel primarul Oraşului Voluntari, a solicitat Preafericitului Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înalta Binecuvântare pentru identificarea unui teren şi ulterior pentru construirea unui locaş de cult ortodox care să răspundă necesităţilor spirituale ale creştinilor ortodocşi domiciliaţi în cartierele nou ridicate. După primirea Înaltei Binecuvântări, a fost identificată în teren o locaţie adecvată ridicării unei biserici. După identificarea terenului, tânărul teolog Geană Gh. Niţă-Teodor a fost cel care s-a străduit pentru a obţine documentaţia necesară ridicării bisericii. În data de 29 septembrie 2011 au fost finalizate demersurile pentru încheierea Protocolului între Arhiepiscopia Bucureştilor - în calitate de beneficiar şi Oraşul Voluntari – reprezentat de Dl. Primar Florentin Costel Pandele – în calitate de ofertant – executant. În data de 21 octombrie 2011, un sobor de preoţi alcătuit din Preasfinţitul Episcop Varsanufie Prahoveanul, Pc. Pr. Protoiereu Păun Constantin, Pc. Pr. Dumitrache Laurenţiu şi Pc. Pr. Geană Niţă-Teodor, a săvârşit slujba de sfinţire a terenului şi punerea pietrei de temelie a bisericii parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Teodora de la Sihla”.
B.2. ARHITECTURA
Biserica, construită în anul 2012 în formă de navă, este ridicată pe o structură de metal şi panouri de izopan. Biserica are lungimea de 20m, lăţimea de 10m, înălţimea fiind de 13m în vârful turlei, adăugându-se crucea cu o înălţime de 2,5m. Ulterior, având în vedere necesitatea pictării locaşului de cult, în interior s-a realizat termoizolaţia folosindu-se vată minerala şi rigips. Cu această ocazie s-a realizat şi turla oarbă interioară precum şi cele două camere de la intrare deasupra cărora s-a amenajat cafasul. Constatându-se necesitatea consolidării fundaţiei existente, în luna octombrie a anului 2014 au demarat lucrările de consolidare şi anvelopare a bisericii, în acest scop s-a lăţit fundaţia existentă şi s-a ridicat o construcţie paralelă acoperită cu placocem. La sfârşitul anului 2014, în urma demersurilor făcute de către Pc. Pr. Paroh Geană Niţă-Teodor, parohia a primit din partea Secretariatului de Stat pentru Culte un important sprijin financiar în vederea ridicării unei clopotniţe cu anexe. Cu sprijinul financiar al credincioşilor participanţi la sfintele slujbe săvârşite în cadrul bisericii parohiale, s-a adunat întreaga sumă necesară executării lucrărilor, astfel că în perioada martie-iunie 2015, a fost ridicată clopotniţa şi anexele sale, urmând să fie dotată cu un clopot acţionat manual.
Biserica, construită în anul 2012 în formă de navă, este ridicată pe o structură de metal şi panouri de izopan. Biserica are lungimea de 20m, lăţimea de 10m, înălţimea fiind de 13m în vârful turlei, adăugându-se crucea cu o înălţime de 2,5m. Ulterior, având în vedere necesitatea pictării locaşului de cult, în interior s-a realizat termoizolaţia folosindu-se vată minerala şi rigips. Cu această ocazie s-a realizat şi turla oarbă interioară precum şi cele două camere de la intrare deasupra cărora s-a amenajat cafasul. Constatându-se necesitatea consolidării fundaţiei existente, în luna octombrie a anului 2014 au demarat lucrările de consolidare şi anvelopare a bisericii, în acest scop s-a lăţit fundaţia existentă şi s-a ridicat o construcţie paralelă acoperită cu placocem. La sfârşitul anului 2014, în urma demersurilor făcute de către Pc. Pr. Paroh Geană Niţă-Teodor, parohia a primit din partea Secretariatului de Stat pentru Culte un important sprijin financiar în vederea ridicării unei clopotniţe cu anexe. Cu sprijinul financiar al credincioşilor participanţi la sfintele slujbe săvârşite în cadrul bisericii parohiale, s-a adunat întreaga sumă necesară executării lucrărilor, astfel că în perioada martie-iunie 2015, a fost ridicată clopotniţa şi anexele sale, urmând să fie dotată cu un clopot acţionat manual.
B.3. PICTURA
În şedinţa de lucru din 20 octombrie 2014, Comisia de Pictură Bisericească a hotărât, iar Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a aprobat devizul lucrărilor de pictură din nou în tehnică tempera, de la biserica parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, Protoieria Ilfov Nord, întocmit de către dl. Paşcanu Coreliu - pictor bisericesc autorizat cat. I.
În şedinţa de lucru din 20 octombrie 2014, Comisia de Pictură Bisericească a hotărât, iar Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a aprobat devizul lucrărilor de pictură din nou în tehnică tempera, de la biserica parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, Protoieria Ilfov Nord, întocmit de către dl. Paşcanu Coreliu - pictor bisericesc autorizat cat. I.
B.4. OBIECTE VECHI DE CULT
Fiind o biserică nou construită şi o parohie nou înfiinţată, obiectele de cult au fost donate de noi, de către enoriaşii parohiei.
Fiind o biserică nou construită şi o parohie nou înfiinţată, obiectele de cult au fost donate de noi, de către enoriaşii parohiei.
B.5. ŞIRUL PREOŢILOR PAROHI
În conformitate cu Decizia nr. 159 /2011, din data de 01 octombrie 2011 până în prezent, preot paroh este Pc. Pr. Geană Niţă-Teodor – hirotonit în data de 03 septembrie 2011 în cadrul sfintei mânăstiri Radu-Vodă.
În conformitate cu Decizia nr. 159 /2011, din data de 01 octombrie 2011 până în prezent, preot paroh este Pc. Pr. Geană Niţă-Teodor – hirotonit în data de 03 septembrie 2011 în cadrul sfintei mânăstiri Radu-Vodă.
C. CIMITIRUL
Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla” nu are cimitir parohial.
Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla” nu are cimitir parohial.
D. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI
D.1. NUMĂRUL DE CREDINCIOŞI
Parohia este alcătuită din 447 de familii de creştini ortodocşi, cărora li se adaugă 372 familii de neoprotestanti, 139 familii de musulmani şi 174 familii de persoane adepte credinţelor asiatice.
Parohia este alcătuită din 447 de familii de creştini ortodocşi, cărora li se adaugă 372 familii de neoprotestanti, 139 familii de musulmani şi 174 familii de persoane adepte credinţelor asiatice.
D.2.ACTIVITĂŢI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE Ş.A.
După primirea sfântului antimis, în data de 24 decembrie 2012, un sobor de preoţi alcătuit din Pc. Pr. Protoiereu Burcea Cristian, Pc. Pr. Postelnicu Mihai şi Pc. Pr. Geană Niţă-Teodor, a săvîrşit slujba de binecuvântare sprin stropire cu aghiazmă a clădirii nou ridicate, astfel încât în data de 25decembrie 2012 s-a săvârşit pentru prima oară slujba Sfintei Liturghii în biserica parohiei nou înfiinţate. De atunci şi până în prezent, programul liturgic se desfăşoară în permanenţă, părintele paroh îndemnând permanent credincioşii la bună înţelegere şi viaţă creştină, conformă cu învăţăturile Sfintei Biserici. În fiecare an, cu ocazia celor două hramuri ale bisericii (6 decembrie şi 7august), au loc slujbe la care participă un număr însemnat de preoţi şi credincioşi creştin ortodocşi. Cu sprijinul enoriaşilor a fost realizată o mică bibliotecă parohială care urmează să se extindă imediat după terminarea lucrărilor de amenajare interioară a bisericii. Din punct de vedere social-filantropic, cu sprijinul Comitetului Parohial s-a realizat o bază de date cu persoanele aflate într-o stare financiară precară datorită diverselor afecţiuni de care suferă, a vârstei înaintate sau a familiilor din care provin. Aceste persoane primesc periodic sprijin material constând în special în alimente, obiecte vestimentare, rechizite şcolare şi jucării. Catehizarea enoriaşilor şi a celorlalţi participanţi la slujbele ce se săvârşesc în cadrul bisericii parohiale, se desfăşoară în conformitate cu învăţătura Sfintei noastre Biserici strămoşeşti, după săvârşirea fiecărei slujbe. Departamentul de Tineret al parohiei a realizat excursii la mânăstirile din împrejurimi, precum şi numeroase întâlniri în cadrul cărora au fost discutate teme religioase actuale.
După primirea sfântului antimis, în data de 24 decembrie 2012, un sobor de preoţi alcătuit din Pc. Pr. Protoiereu Burcea Cristian, Pc. Pr. Postelnicu Mihai şi Pc. Pr. Geană Niţă-Teodor, a săvîrşit slujba de binecuvântare sprin stropire cu aghiazmă a clădirii nou ridicate, astfel încât în data de 25decembrie 2012 s-a săvârşit pentru prima oară slujba Sfintei Liturghii în biserica parohiei nou înfiinţate. De atunci şi până în prezent, programul liturgic se desfăşoară în permanenţă, părintele paroh îndemnând permanent credincioşii la bună înţelegere şi viaţă creştină, conformă cu învăţăturile Sfintei Biserici. În fiecare an, cu ocazia celor două hramuri ale bisericii (6 decembrie şi 7august), au loc slujbe la care participă un număr însemnat de preoţi şi credincioşi creştin ortodocşi. Cu sprijinul enoriaşilor a fost realizată o mică bibliotecă parohială care urmează să se extindă imediat după terminarea lucrărilor de amenajare interioară a bisericii. Din punct de vedere social-filantropic, cu sprijinul Comitetului Parohial s-a realizat o bază de date cu persoanele aflate într-o stare financiară precară datorită diverselor afecţiuni de care suferă, a vârstei înaintate sau a familiilor din care provin. Aceste persoane primesc periodic sprijin material constând în special în alimente, obiecte vestimentare, rechizite şcolare şi jucării. Catehizarea enoriaşilor şi a celorlalţi participanţi la slujbele ce se săvârşesc în cadrul bisericii parohiale, se desfăşoară în conformitate cu învăţătura Sfintei noastre Biserici strămoşeşti, după săvârşirea fiecărei slujbe. Departamentul de Tineret al parohiei a realizat excursii la mânăstirile din împrejurimi, precum şi numeroase întâlniri în cadrul cărora au fost discutate teme religioase actuale.
- DATELE DE CONTACT ALE PAROHIEI
Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”
Strada Emil Racoviţă, f.nr., Oraş Voluntari, Jud. Ilfov
Preot paroh Geană Niţă Teodor