I. Arhiepiscopia Bucureştilor
I.8. Protoieria Ilfov-Nord
I.1.1. Parohia „Bucoveni”
A. Istoricul comunităţii parohiale .
Parohia Bucoveni face parte din Protoieria Ilfov-Nord și se află în orașul Buftea, cartierul Bucoveni. Oraşul Buftea se află aşezat în partea de nord-vest a judeţului Ilfov, la 20 km nord de Bucureşti, în Câmpia Vlăsiei, fiind străbătut de la nord la sud de râul Colentina, cu o salbă de lacuri şi fiind înconjurat de o perdea deasă de păduri rămase aici mărturie a vechiului codru al Vlăsiei. Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase asezări omeneşti favorizate de condiţiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arheologice s-a dovedit continua şi intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de locuire paleolitică ,o aşezare neolitică, 8 din epoca bronzului, 4 din epoca fierului, 12 din secolele al III-lea–al IV-lea, 2 din secolele al VI-lea–al VII-lea, 5 din secolele al IX-lea–al XI-lea, un tablou al vieţii pe aceste zone. De asemeni, a fost identificată cea mai veche aşezare de pe teritoriul actual al oraşului Buftea, satul medieval Măneşti de pe râul Colentina—aşezare dovedită încă din perioada lui Mircea cel Bătrân, menţionat pentru prima oară într-un hrisov dat de Alexandru al II-lea lui Mircea Voievod la 15 iunie 1577 prin care Domnul dăruia satul „cu tot hotarul” după ce-l moştenise de la bunicul său Mihnea. Buftea, devenit oraş prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1113 din 27 mai 1968, este menţionat pentru prima dată în hrisoavele vremii la 20 iulie 1752. Noua localitate cuprinsă în documente era continuatoarea satului Măneşti. Flămânzeni, așa cum era cunoscut în trecut, este menționat în Marele Dicționar Geografic al României : situat pe malul drept al râului Colentina, la est de pădurea Râioasa. Spre vest trece calea ferată Bucureşti-Pitești și calea naționala Bucureşti-Pitești. Satul, împreună cu Atârnați și Buftea, se intinde pe o suprafață de 3.458 ha, cu o populație de 595 locuitori. Principele Al.B.Știrbei are 2.350 ha, iar locuitorii 1108 ha. Proprietarul cultivă 1032 ha-15 sterpe, 1.305 pădure. Locuitorii cultivă 1053 ha, restul fiind sterp. Denumirea satului a fost schimbată în Bucoveni prin decretul 799 din 27 martie 1964 al Marii Adunări Naționale. Consiliul Eparhial a aprobat aceasta în ședința din 30 martie 1965, prin ordinul 3590/1965.
Parohia Bucoveni face parte din Protoieria Ilfov-Nord și se află în orașul Buftea, cartierul Bucoveni. Oraşul Buftea se află aşezat în partea de nord-vest a judeţului Ilfov, la 20 km nord de Bucureşti, în Câmpia Vlăsiei, fiind străbătut de la nord la sud de râul Colentina, cu o salbă de lacuri şi fiind înconjurat de o perdea deasă de păduri rămase aici mărturie a vechiului codru al Vlăsiei. Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase asezări omeneşti favorizate de condiţiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arheologice s-a dovedit continua şi intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de locuire paleolitică ,o aşezare neolitică, 8 din epoca bronzului, 4 din epoca fierului, 12 din secolele al III-lea–al IV-lea, 2 din secolele al VI-lea–al VII-lea, 5 din secolele al IX-lea–al XI-lea, un tablou al vieţii pe aceste zone. De asemeni, a fost identificată cea mai veche aşezare de pe teritoriul actual al oraşului Buftea, satul medieval Măneşti de pe râul Colentina—aşezare dovedită încă din perioada lui Mircea cel Bătrân, menţionat pentru prima oară într-un hrisov dat de Alexandru al II-lea lui Mircea Voievod la 15 iunie 1577 prin care Domnul dăruia satul „cu tot hotarul” după ce-l moştenise de la bunicul său Mihnea. Buftea, devenit oraş prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1113 din 27 mai 1968, este menţionat pentru prima dată în hrisoavele vremii la 20 iulie 1752. Noua localitate cuprinsă în documente era continuatoarea satului Măneşti. Flămânzeni, așa cum era cunoscut în trecut, este menționat în Marele Dicționar Geografic al României : situat pe malul drept al râului Colentina, la est de pădurea Râioasa. Spre vest trece calea ferată Bucureşti-Pitești și calea naționala Bucureşti-Pitești. Satul, împreună cu Atârnați și Buftea, se intinde pe o suprafață de 3.458 ha, cu o populație de 595 locuitori. Principele Al.B.Știrbei are 2.350 ha, iar locuitorii 1108 ha. Proprietarul cultivă 1032 ha-15 sterpe, 1.305 pădure. Locuitorii cultivă 1053 ha, restul fiind sterp. Denumirea satului a fost schimbată în Bucoveni prin decretul 799 din 27 martie 1964 al Marii Adunări Naționale. Consiliul Eparhial a aprobat aceasta în ședința din 30 martie 1965, prin ordinul 3590/1965.
B. Istoricul bisericii parohiale
La marginea cartierului Bucoveni, , pe malul lacului , se afla biserica parohială, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” . A fost ridicată in anul 1850 de fostul domnitor Barbu Știrbei si soția sa Elisabeta, ale căror chipuri sunt pictate la intrarea în biserică, in partea dreapta. Se poate remarca cu ușurință faptul că ctitorul este reprezentat in ținuta de domnitor. Hrisov data 1752, iulie 20: “Zapis al Const. Ramniceanu, Vel comis, pentru ce sa așeze a face pe moșia Mănești Baltagaciului” […] “ Și mi-a dat voe să mi fac și o biserica de lemn, în numele PreaCuratei Stăpânei de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria, a cărei biserică temelia ei a facut Zidar Dumitrache , aproape de mai sus zisul sat Bufteni și aproape lângă biserică să facem 4 chilii pentru preot și pentru dascăl , ca să facă școală să invețe copiii, să facem o vie, și pentru biserica și pentru vie și pentru orice ar fi am dat această carte de danie la Sf. Mânăstire Radu-Vodă, la mâna Sfinției-Sale Părintelui Kir Filaret , care intr’acea cartea de domnie le arată toate pe amănuntul. […] De ma voi pazi acestea, care pentru adevarata credință, am dat aceasta carte , întărită cu iscălitura și pecetea mea , și alți boieri , cari mai jos se vor iscăli, la mâna Sfinției Sale Părintelui Egumen , dela sf. Mânăstire Radu Vodă Kir Filaret” Hramul vechii biserici a fost dat în cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și a fost păstrat de domnitorul Barbu Știrbei la noua biserică. Biserica este zidită în formă de navă, cu turla la mijloc si învelită cu tablă. Catapeteasma este din lemn, cu toate rindurile de icoane, dupa rinduială. Pictură tempera. Suprafața construită este de 203 mp. În anul 1907, o furtună puternică a distrus acoperișul bisericii , acesta fiind refăcut de Preotul Constantin Ionescu. Cu această ocazie, s-a restaurat și pictura , autorul nefiind cunoscut . În anul 1930, Preotul Constantin Antonescu a refăcut parțial pictura , lucrare executată de pictorul Gh. Georgescu din Ploiești. În timpul păstoririi Preafericitului Părinte Patriarh Iustin, au fost reparate stricăciunile provocate de cutremurul din 1977 . În anul 1983, preotul Florea Georgescu , având sprijinul Consiliului Parohial , cu cheltuiala enoriașilor, a restaurat pictura afectată cu concursul pictorului Nicolae Samoilă. În prezent, biserica parohială beneficiază de lucrări de reparație și consolidare și a fost împodobită cu mobilier si icoane noi. Din datele pe care le deținem, identificăm numele următorilor preoți parohi: Stoica Manea, Cristache Ionescu, Constantin Ionescu, Constantin Antonescu,Florea Georgescu și Florin Mihăilescu.
La marginea cartierului Bucoveni, , pe malul lacului , se afla biserica parohială, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” . A fost ridicată in anul 1850 de fostul domnitor Barbu Știrbei si soția sa Elisabeta, ale căror chipuri sunt pictate la intrarea în biserică, in partea dreapta. Se poate remarca cu ușurință faptul că ctitorul este reprezentat in ținuta de domnitor. Hrisov data 1752, iulie 20: “Zapis al Const. Ramniceanu, Vel comis, pentru ce sa așeze a face pe moșia Mănești Baltagaciului” […] “ Și mi-a dat voe să mi fac și o biserica de lemn, în numele PreaCuratei Stăpânei de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria, a cărei biserică temelia ei a facut Zidar Dumitrache , aproape de mai sus zisul sat Bufteni și aproape lângă biserică să facem 4 chilii pentru preot și pentru dascăl , ca să facă școală să invețe copiii, să facem o vie, și pentru biserica și pentru vie și pentru orice ar fi am dat această carte de danie la Sf. Mânăstire Radu-Vodă, la mâna Sfinției-Sale Părintelui Kir Filaret , care intr’acea cartea de domnie le arată toate pe amănuntul. […] De ma voi pazi acestea, care pentru adevarata credință, am dat aceasta carte , întărită cu iscălitura și pecetea mea , și alți boieri , cari mai jos se vor iscăli, la mâna Sfinției Sale Părintelui Egumen , dela sf. Mânăstire Radu Vodă Kir Filaret” Hramul vechii biserici a fost dat în cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și a fost păstrat de domnitorul Barbu Știrbei la noua biserică. Biserica este zidită în formă de navă, cu turla la mijloc si învelită cu tablă. Catapeteasma este din lemn, cu toate rindurile de icoane, dupa rinduială. Pictură tempera. Suprafața construită este de 203 mp. În anul 1907, o furtună puternică a distrus acoperișul bisericii , acesta fiind refăcut de Preotul Constantin Ionescu. Cu această ocazie, s-a restaurat și pictura , autorul nefiind cunoscut . În anul 1930, Preotul Constantin Antonescu a refăcut parțial pictura , lucrare executată de pictorul Gh. Georgescu din Ploiești. În timpul păstoririi Preafericitului Părinte Patriarh Iustin, au fost reparate stricăciunile provocate de cutremurul din 1977 . În anul 1983, preotul Florea Georgescu , având sprijinul Consiliului Parohial , cu cheltuiala enoriașilor, a restaurat pictura afectată cu concursul pictorului Nicolae Samoilă. În prezent, biserica parohială beneficiază de lucrări de reparație și consolidare și a fost împodobită cu mobilier si icoane noi. Din datele pe care le deținem, identificăm numele următorilor preoți parohi: Stoica Manea, Cristache Ionescu, Constantin Ionescu, Constantin Antonescu,Florea Georgescu și Florin Mihăilescu.
C. Cimitirul.
În jurul bisericii se află și cimitirul parohial, în suprafața de 5580 mp. În cimitir sunt morminte anterioare zidirii bisericii, ca al preotului Ioan si al soției sale Calița, având inscripționat anul 1833, iar altă cruce în anul 1847.
În jurul bisericii se află și cimitirul parohial, în suprafața de 5580 mp. În cimitir sunt morminte anterioare zidirii bisericii, ca al preotului Ioan si al soției sale Calița, având inscripționat anul 1833, iar altă cruce în anul 1847.
D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut
Au fost organizate mai multe excursii și pelerinaje la obiective de importanță cultural- bisericească din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor și alte eparhii din cadrul Patriarhiei României si la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Au fost derulate o serie de activități pentru elevii din parohie – ateliere de încondeiat ouă în Postul Paștilor, ateliere de pictură și de creație literară, cercuri tematice,discuții și activități social-filantropice cu elevii și tinerii parohiei. Elevii din cartier au constituit grupuri de colindători care au vestit enoriașilor Nașterea Domnului. La nivelul parohiei au fost implementate proiectele și programele pentru tineret și educționale recomandate de Centrul eparhial- Hristos împărtășit copiilor, Alege scoala. Parohia a desfășurat mai multe proiecte social-filantropice în parohie- vizite la domiciliu, asistența și ajutorarea persoanelor aflate în situații dificile cu alimente, haine, medicamente. Elevii cu o situație materială modestă au primit din partea parohiei noastre rechizite la început de an școlar, îmbrăcăminte și alimente în situații concrete.
Au fost organizate mai multe excursii și pelerinaje la obiective de importanță cultural- bisericească din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor și alte eparhii din cadrul Patriarhiei României si la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Au fost derulate o serie de activități pentru elevii din parohie – ateliere de încondeiat ouă în Postul Paștilor, ateliere de pictură și de creație literară, cercuri tematice,discuții și activități social-filantropice cu elevii și tinerii parohiei. Elevii din cartier au constituit grupuri de colindători care au vestit enoriașilor Nașterea Domnului. La nivelul parohiei au fost implementate proiectele și programele pentru tineret și educționale recomandate de Centrul eparhial- Hristos împărtășit copiilor, Alege scoala. Parohia a desfășurat mai multe proiecte social-filantropice în parohie- vizite la domiciliu, asistența și ajutorarea persoanelor aflate în situații dificile cu alimente, haine, medicamente. Elevii cu o situație materială modestă au primit din partea parohiei noastre rechizite la început de an școlar, îmbrăcăminte și alimente în situații concrete.
E. Profilul actual al parohiei
În prezent parohia cuprinde 530 familii. În cadrul activitatilor parohiale dedicate comunitatii, se poate distinge organizarea periodica de excursii și pelerinaje la obiective de importanță cultural- bisericească din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor și alte eparhii din cadrul Patriarhiei României, la sărbători și hramuri. Nu sunt uitate activitățile pentru elevii din parohie - ateliere de pictură și de creație literară, cercuri tematice,discuții și activități social-filantropice cu elevii și tinerii parohiei, grupuri de colindători , proiectele și programele pentru tineret și educționale recomandate de Centrul eparhial- Hristos împărtășit copiilor, Alege scoala. Parohia depune eforturi pentru concretizarea mai multor proiecte social-filantropice în parohie- vizite la domiciliu, asistența și ajutorarea persoanelor aflate în situații dificile cu alimente, haine, medicamente, rechizite la început de an școlar.
În prezent parohia cuprinde 530 familii. În cadrul activitatilor parohiale dedicate comunitatii, se poate distinge organizarea periodica de excursii și pelerinaje la obiective de importanță cultural- bisericească din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor și alte eparhii din cadrul Patriarhiei României, la sărbători și hramuri. Nu sunt uitate activitățile pentru elevii din parohie - ateliere de pictură și de creație literară, cercuri tematice,discuții și activități social-filantropice cu elevii și tinerii parohiei, grupuri de colindători , proiectele și programele pentru tineret și educționale recomandate de Centrul eparhial- Hristos împărtășit copiilor, Alege scoala. Parohia depune eforturi pentru concretizarea mai multor proiecte social-filantropice în parohie- vizite la domiciliu, asistența și ajutorarea persoanelor aflate în situații dificile cu alimente, haine, medicamente, rechizite la început de an școlar.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE.
„Adormirea Maicii Domnului”; Str. Horia, nr. 1A, Buftea; Tel. 0762.27.30.38. Bibliografie: „Monografia Orasului Buftea”, profesorii Nicolae Racoceanu, Matei Ioachim si Ion Ionescu. Marele dicționar geografic al României ,1898 George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu.
„Adormirea Maicii Domnului”; Str. Horia, nr. 1A, Buftea; Tel. 0762.27.30.38. Bibliografie: „Monografia Orasului Buftea”, profesorii Nicolae Racoceanu, Matei Ioachim si Ion Ionescu. Marele dicționar geografic al României ,1898 George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu.
