BUCIUMENI

I. ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR
08. PROTOPOPIATUL ILFOV NORD
03. PAROHIA “SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ȘI ELENA” BUCIUMENI, BUFTEA

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE.

[TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC]

Numele parohiei este “Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Protoieria Ilfov Nord. Localitatea din care face parte parohia este Buciumeni, oraș Buftea. Denumirea acestui sat se crede că provine de la așezarea lui pe malul lacului înconjurat de cioate de lemne de mesteacăn care au rămas destul de înalte, numite buciume.1 Biserica este construită în imediată apropiere a lacului Buftea, Buciumeni. A fost până în anul 1864 înconjurată de cimitir. Se învecinează la Nord cu conacul Oteteleșeanu2 (monument istoric), în prezent fiind școală. Biserica a fost declarată monument istoric în anul 1901.

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE.

[ISTORIA ZIDIRII EI]

Pisania este scrisă în litere chirilice în piatră: “ Slavă și mărire celui dintru o ființă unul Dumnezeu adevărat întru troiță, proaslavita, carele pe mine păcătosul Constantin Biv-el stolnic, a zidit acest sfânt lăcaș, m-am învrednicit întru prăznuirea sfinților împărați Constantin și Elena maica sa, l-am afierosit, cărora cu umilință, m-am rugat de a fi bine primit la sfintele slujbe, rugând și prea cuvioșii preoți ca împreună cu tot neamul meu să fiu pomenit, la al doilea neam al Măriei Sale prea Înaltului Domn Io Nicolae Petre Mavrogheni, pod sau început și cu blagoslovenia Prea Sfințitului Mitropolit Chiriu Chir Grigorie iarăși întracest an s-au săvârșit în cursul anilor de la spăsenia lumii fiind 1787 milostivul Dumnezeu să îndrepte căile fiilor mei a fi după dreptate și să se roage pentru ale mele multe păcate. 1787 septembrie 25”. [PISANIEI] Pisania este săpată într-o placă de piatră cu litere chirilice și este așezată în partea de sud a bisericii. La 25 septembrie 1787, după cum arată pisania, marele stolnic Constantin Nenciulescu1 desăvârșește ridicarea acestei biserici în timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni (1786 - 1790)2 și în timpul păstoririi Mitropolitului Chiril Chir Grigorie ( 1760 - 1787)3. În anul 1843, în fața ușii de intrare, care se găsea pe peretele de vest al bisericii, a fost înmormântat fiul ctitorului, marele logofăt Alexandru Nenciulecu4. Ca urmare, ușa de intrare de la vest a fost mutată în partea de sud a pronaosului, împreună cu pisania bisericii, iar în locul ușii de la vest, s-a făcut o fereastră care, până la urmă, a fost și ea zidită cu cărămidă.5 În anul 1864 în urma împroprietăririi din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866) a fost mutată vatra satului. În anul 1873, alături de ușa de intrare de la sudul bisericii a fost înmormântat Marele Cavaler Dimitrie Ioanichid6. Către mijlocul secolului XIX, prin zestre sau cumpărare, moșia Buciumeni, conacul și biserica familiei Nenciulescu intră în proprietatea fiicei lui Nenciulescu, Maria, căsătorită cu fostul om politic C.C. Arion7. La rândul său sunt moștenite de fiica acestora Ana Costescu, căsătorită cu Constantin Oteteleșeanu, care au fost ultimii proprietari ai moșiei până la naționalizarea din 1948. În urma ocupației germane din 1918, biserica, a fost tranformată în grajd, iar dalele de piatră care pavau biserica au fost scoase și înlocuite cu un planșeu de beton. O parte din aceste dale au fost folosite pentru pavarea trotuarului din jurul bisericii. Biserica a fost afectată de cutremurul din 1940, zidurile fiind fisurate, ceea ce , împreună cu degradările pricinuite în cursul primului război mondial și cu cele datorate umidității din cauza așezării edificiului în apropierea lacului Buftea, și ca urmare a infiltrațiilor acoperișului spart au provocat numeroase stricăciuni care au afectat arhitectura și pictura. În anul 1968 s-au realizat unele lucrări de consolidare, biserica a fost retencuită în exterior, iar în interior, zidul tâmplei a fost consolidat cu țevi de oțel, fiindcă se clătina. Cutremurul din 1977 afectează de asemenea biserica, fiind necesare lucrări de consolidare. După cutremurul din 28 mai 1990 biserica a fost afectată foarte mult și au fost demarate lucrările de subzidire și consolidare care au fost terminate în luna martie 1995. În anul 2009 biserica a fost reparată și retencuită în exterior, iar întreg acoperișul cu dulgherie și tablă a fost înlocuit. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica are plan triconic, cu pronaos, naos, două abside laterale și absidă principală despărțită de naos prin tâmplă din zidărie cu numai două uși, ușa laterală de la sud lipsind fiind zidită. În pronaos și naos calote semisferice pe pandantivi. Biserica nu are turlă. Clopotnița de pe pronaos are și scară de acces din lemn, în lungul peretelui de vest. Este o biserică de tip bizantin post brâncovenesc, tipică pentru micile ctitorii din Muntenia, de la sfârșitul secolului XVII. Fundațiile sunt din piatră. Zidăria și bolțile sunt din cărămidă. Învelișul a fost în trecut din șindrilă, iar în prezent este din tablă înlocuită în anii 1980 și 2009. Pardoseala este în prezent din beton acoperit cu gresie, în trecut fiind din dale de piatră. Catapeteasma este din zidărie. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt din piatră sculptată. Ușa veche a bisericii este din stejar sculptat în stil baroc. [PICTURA] Pictura este făcută în tehnică frescă. Programul iconografic este tradițional, cu o excepție: lipsa portretelor ctitorilor pe peretele de vest al pronaosului. Din cauza stratului gros de impurități depus pe pelicula de culoare este greu de descifrat. Stilul este post brâncovenesc. Autorii au dovedit suficientă pregătire profesională și talent, pictura este vie și expresivă, încadrându-se în tiparele picturii contemporane muntenești din acei ani. Din câte se știe, biserica nu a suferit modificări și nu sunt consemnate scriptic intervenții de spălare și restaurare. Pictura a fost realizată de ieromonahul Ștefan împreună cu Gheorghe Manole - diacon, și Tudorache – calfă8. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI]Nu s-au păstrat obiecte vechi de cult, manuscrise și cărți vechi. [ŞIRUL PREOŢILOR] Biserica nu deține informații referitoare la preoții parohi din vechime care au slujit în cadrul acestei parohii, dar se știu de către enoriași părintele paroh Gavrilă, părintele Vasilescu, părintele Moga Dragoș și din 1989 până în prezent, părintele paroh Grozea Paul. [PERSONALITĂȚI CELEBRE] Parohia a avut epitropi cu frică de Dumnezeu, dar cel mai important și longeviv a fost d-l Ioniță Ignat, care a fost epitrop timp de peste 50 de ani, în perioada cea mai grea a bisericii ortodoxe, epoca comunistă.

C. CIMITIRUL:

Cimitirul parohial se află la aproximativ 1 km de biserică și are o suprafață de 4550 mp ( lungime de 70 m și lățime de 65 m ), iar din anul 2012 are un gard nou alcătuit din 104 stâlpi din beton și 410 plăci beton ( 2mx0,5m ).

D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT

[ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ]

Biserica parohială fiind așezată în imediata apropiere a școlii nr. 4 Buftea (fostul conac boieresc), a avut mereu o strânsă legătură cu școala și cu cadrele didactice, amândouă instituțiile având același hram, “Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Enoriașii parohiei au participat mereu la pelerinajele organizate de parohie cu ocazia unor sărbători mai mari ( sfântul Dimitrie, cuviasa Parascheva, venirea moaștelor sfintei Mucenițe Varvara în orașul Buftea ).

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI

[ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.]

Parohia are în prezent 258 de familii din care 102 sunt familii de rromi, iar credincioșii sunt aproximativ în număr de 916 persoane, mulți tineri fiind plecați în străinătate din cauza condițiilor economice precare. Chiar dacă parohia are un număr mai mic de credincioși, marea majoritate fiind în vârstă, la catehezele organizate, mai ales în cele patru posturi, se observă un interes deosebit prin prezența enoriașilor. Deoarece fabricile ce existau au fost demolate, ducând astfel la dispariția locurilor de muncă și locuitorii neavând alte locuri de muncă, starea financiară a acestora este foarte scăzută. Cu ajutorul Consiliului Parohial, parohia oferă la marile sărbători ( Paște, Crăciun, Hram ), pachete alimentare celor nevoiași, care din păcate, din zi în zi sunt tot mai mulți. Informațiile privind istoricul bisericii noastre, care este atestată ca fiind cea mai veche biserică din Buftea, au fost luate din monografiile orașului Buftea.

F. DATE DE CONTACT PAROHIE

[HRAM] “Sfinții Împărați Constantin și Elena”. [ADRESA] Adresa parohiei este B-dul Muncii F.N., Site-ul parohiei este: http://buciumeni.protoieriailfovnord.ro/
BIBLIOGRAFIE:
1. PROTOIERIA ILFO NORD, Monografie Album, Ed. Basilica, București, 2012, pp. 64-69.
2. Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, Academia Română
3. Stelian Neagoe - "Istoria guvernelor României de la începuturi - 1859 până în zilele noastre - 1995" (Ed. Machiavelli, București, 1995)
4. Stan, Stoica (coord.) - Dicţionar biografic de istorie a României, Editura Meronia, Bucureşti, 2008
5. Aioanei, Varvara; Ranca, Florica, Noi instrumente de informare la Sala de studiu a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1985, p. 62-68.
6. Anuar al Arhivelor Municipiului Bucureşti. Din trecutul istoric şi urbanistic al oraşului Bucureşti, I, coordonator Ion Vitan, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1997, 112 p.
7. www.arhivelenationale.ro
8. http://buciumeni.protoieriailfovnord.ro/
9. http://enciclopediaromaniei.ro/)
Suna acum
Locatie