Protoieria Ilfov Nord

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE.

[TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC]

Protopopiatul Ilfov Nord, județul Ilfov este aşezat în sudul ţării, în mijlocul Câmpiei Române, pe mănunchiul afluenţilor din bazinul inferior al Argeşului. Urme ale existenţei umane descoperite pe raza judeţului Ilfov, mai ales în zona Căldăruşani, Glina şi Chiajna, lângă Bucureşti, datează din paleolitic şi neolitic. Trebuie de asemenea menţionate vestigiile dacice scoase la lumină în zona Pantelimon, Snagov, Măgurele şi Bragadiru. Bogăţia descoperirilor arheologice (relicve, inscripţii etc.) este dovada locuirii neîntrerupte a zonei de către daco-romani, care, mai târziu, au format Principatul Ţara Românească, prin unirea cnezatelor şi voievodatelor (primele organizări statale) în secolele XII-XIV. Încă de la întemeire, la sfârşitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab I, multe aşezări şi oraşe au prins viaţă până în secolul XVI, cum ar fi Snagov, Chitila, Afumaţi sau Tâncăbeşti şi care au supravieţuit până în zilele noastre. Cea dintâi menţiune documentară referitoare la judeţul Ilfov, cunoscută până astăzi, se afla într-o Diplomă a domnitorului Ţării Româneşti Basarab cel Tânăr (Ţerpeluş)1, prin care întărea stăpânirea aşezământului monahal asupra a 16 sate, a vămii Prahova şi împrejurimile acesteia, risipite în jurul lacului Snagov, Valea Neajlovului inferior, până la Spanţov, în extrema sud-estică ilfoveană şi Stroeşti din zona Găeşti. În document se face următoarea referire la judeţul Ilfov: „si iarăşi oricâte sate are sfânta mânăs-tire în judeţul Elhov2, iar la ele să se ia birul de la vecinii mânăstirii de către birarii care vor fi, să-l aducă la sfânta mânăstire, cât va sta sfânta mânăstire, să fie pentru lucrarea viilor mânăstirii.... " In prezent, judeţul Ilfov se întinde pe o suprafaţă de 1.593 km2, ceea ce reprezintă aproximativ 3,5 % din suprafaţa ţării. Relieful este majoritar câmpie, fiind la 105-137 metri faţă de nivelul Mării Negre. Câmpia este străbătură de cursurile domoale şi albiile largi ale râurilor Dâmboviţa, Sabar şi Colentina (care alimentează cu apă oraşul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov şi Căldăruşni în partea nordică a judeţului. Teritoriul judeţului este străbătuta şi de râul Ialomiţa împreună cu afluentul său Gruiu. Judeţul Ilfov se învecinează cu judeţele Prahova la nord, Dâmboviţa la nord-vest, Giurgiu la sud, Ialomiţa la est şi Călăraşi la sud-est şi are în componenţă un număr de 8 oraşe: Buftea (reşedinţa oficială, deşi administraţia îşi are sediul în Bucureşti), Otopeni, Voluntari, Chitila, Pantelimon, Bragadiru, Popeşti-Leordeni şi Măgurele şi 32 de comune: Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dascălu, Dărăşti, 1 Decembrie, Dobroeşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara-Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrechioaia, Snagov, Ştefăneşti de Jos, Tunari şi Vidra.

B. ISTORICUL PROTOPOPIATULUI.

[ISTORIA ZIDIRII EI]

Potrivit unor surse istorice, protopopiatul, ca formă de organizare administrativ-bisericească, a apărut în Ţara Românească încă de la începutul secolului al XV-lea, adică în perioada următoare întemeierii Mitropoliei (1359). Primele nume de protopopi sunt consemnate în documente în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), odată cu împărţirea teritoriului ţării în judeţe şi plăşi, când se înfiinţează şi protopopiatele. De pildă, într-un act de învoială din 28 martie 1412 se spune: „Şi eu Constantin şi protopopul Hariton am căzut la tocmeală pentru cumpărătură. Şi mi-a dat protopopul un cal, o şea, o pătură şi două găleţi de grâu." 1 [Şirul Protopopilor] In judeţul Ilfov era câte o protoierie în cele 3 plăşi: Gherghiţa, Sabarul şi Mostiştea, având fiecare câte un protopop. Primele nume de protopopi ilfoveni apar în documente începând cu secolul al XVIII-lea, deşi este de presupus că aceştia au apărut odată cu zidirea primelor biserici în judeţ2. Continua dezvoltare a judeţului se reflectă şi în creşterea numărului parohiilor şi al bisericilor. Din datele unei catagrafii din 18103, din vremea mitropolitului Ignatie (1810-1812), rezultă că judeţul Ilfov avea la această dată 129 parohii, împărţite în două plăşi, Sabarul, cu 60 parohii rurale şi Mostiştea, cu 69 parohii rurale. Protopop era preotul. Radu de la biserica Sfânta Vineri din Bucureşti. La fiecare plasă era câte un subprotopop (proistos). In Anuarul Arhiepiscopiei Bucureştilor din anul 19414, judeţul Ilfov figurează tot cu 3 protoierii: Protoieria I Ilfov, cu reşedinţa în Bucureşti, str. Romană nr. 292, protopop Teodor Rădulescu, preot la biserica Precupeţii-Vechi, cu 78 parohii rurale; Protoieria II Ilfov, cu reşedinţa în Bucureşti, la biserica Sf. Silvestru, protopop Leonida Dumitrăchescu, preot la biserica Sf. Silvestru, cu 76 parohii, din care: 2 urbane (în oraşul Olteniţa), 2 suburbane (Căţelu şi Olteniţa) şi 72 rurale; Protoieria III Ilfov, cu reşedinţa în Bucureşti, str. Arcului nr. 17, protoiereu Ioan Bucur, preot la biserica Popa Rusu, cu 59 parohii. In total 213 parohii (2 urbane, 2 suburbane şi 209 rurale).

D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT:

....

E. PROFILUL ACTUAL AL PROTOPOPIATULUI:

Protoieria Ilfov-Nord a luat fiinţă prin hotărârea Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor nr 1650/2005, care a împărţit fosta Protoierie a judeţului Ilfov în Nord şi Sud şi a fost înregistrată la Registrul comerţului în data de 27 februarie 2006. Are sediul în strada Mărgăritarului nr. 7B, oraşul Otopeni, judeţul Ilfov. La înfiinţarea Protoieriei Ilfov Nord i s-au stabilit prin arondare un număr de 51 de parohii. În prezent funcţionează un număr de 82 de parohii1, 4 mănăstiri2 și 1 schit3. Parohiile şi capelele din cuprinsul Protopopiatului Ilfov Nord sunt următoarele: Parohia Atârnaţi I - Buftea, Parohia Atârnaţi II - Buftea, Parohia Buciumeni, Parohia Bucoveni, Parohia Sf. Cuv. Parascheva - Buftea, Parohia Otopeni, Parohia Odăi, Parohia Otopenii de Jos, Parohai Ferme – Otopeni, Parohia Eroilor -Voluntari, Parohia Nicolae Bălcescu, Parohia Pipera, Parohia Sf. Ap. Andrei - Voluntari, Parohia Sf. Irina Voluntari, Parohia Sf. M.Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir - Pipera, Parohia Sf. Cuv. Parascheva - Voluntari, Parohia Uniunea Voluntarilor, parohia Domus, Parohia Henri Coandă, Parohia Afumaţi I, Parohia Afumaţi II, Parohia Baloteşti, Parohia Balta Neagră, Parohia Bălteni Cocioc, Parohia Boltașu, Parohia Bojdani, Parohia Buna Vestire Corbeanca, Parohia Buriaş, Parohia Canela, Parohia Căciulaţi, Parohia Ciofliceni, Parohia Ciolpani, Parohia Cocioc, Parohia Dascălu, Parohia Dimieni, Parohia Dobroşeşti, Parohia Dumbrăveni, Parohia Gagu, Parohia Ghermăneşti, Parohia Grădiştea, Parohia Grecii de Sus, Parohia Gruiu, Parohia Izvorani, Parohia Leşile, Parohia Lipia, Parohia Merii Petchii, Parohia Micşuneştii Mari, Parohia Moara Săracă, Parohia Mogoşoaia, Parohia Mogoșoaia II, Parohia Netezeşti, Parohia Nuci, Parohia Paşcani, Parohia Periş, Parohia Petrăchioaia, Parohia Petreşti, Parohia Pisc, Parohia Preoţeşti, Parohia Săftica, Parohia Siliştea Snagovului, Parohia Sitaru, Parohia Stoienoaia, Parohia Sudiţi, Parohia Surlari, Parohia Şindriliţa, Parohia Ţigăneşti, Parohia Măineasca, Parohia Ostrat, Parohia Săbăreni, Parohia Ştefăneştii de Jos, Parohia Ştefăneştii de Sus, Parohia Tamaş, Parohia Tâncăbeşti, Parohia Tunari, Parohia Varasti, Capela Henri Coandă. 76 parohii, 4 mănăstiri, 2 capele, 2 fillii și un schit. Cancelaria protoieriei are următorul personal: Protopop - Pr. Burcea Cristian, casier și suplinitor de secretar - Pr. Anghel Alexandru, economist – Zârnă Enescu Ruxrandra - Natalia, magazioner - Niţu Elena. Clădirea în care funcţionează Protoieria Ilfov Nord a fost pusă la dispoziţie de Primăria Otopeni, printr-un contract de comodat încheiat în anul 2006 iar interiorul este amenajat şi înzestrat cu mobilier nou şi aparatură de lucru modernă, fiind posibilă o comunicare eficientă atât cu Centrul Eparhial cât şi cu parohiile.